RevMedFam – Pagina 4 – Revista Română de Medicina Familiei

Consecințele legale ale noncomplianței la tratament

Rezumat

Complianța la tratament este o caracteristică a activității clinice ce implică deopotrivă medicul și pacientul. Pe lângă succesul terapeutic care este direct legat de complianță, implicațiile juridice și etice sunt manifeste mai ales atunci când din diverse motive pacientul nu este compliant sau medicul nu a informat corect și complet pacientul.

În materialul de față vom prezenta principalele aspecte juridice și etice, exemplificând prin câteva din cele mai importante articole de lege care reglementează acest aspect.

Cuvinte cheie: noncomplianța, acord informat, aspect legale

MEDICAL PRACTICE

Legislation

Legal consequences of noncompliance with treatment

Abstract

Medication adherence is a characteristic of clinical activity that involves both the doctor and the patient. In addition to the therapeutic success that is directly related to adherence, the legal and ethical implications are evident, especially when, for various reasons, the patient is not compliant or the doctor has not informed the patient correctly and completely.

In this material, we will present the main legal and ethical aspects, exemplifying some of the most essential articles of law that regulate this aspect.

Keywords: nonadherence, informed consent, legal aspects

Abordarea manifestărilor bolii aterosclerotice în medicina de familie – prezentare de caz

Rezumat

Boala aterosclerotică reprezintă substratul bolilor cardiovasculare cauzate de placa ateromatoasă. Una din consecințele acesteia o reprezintă boala arterială periferică, cu localizări în diferite teritorii arteriale. Boala arterială a membrelor inferioare este una din patologiile frecvent întâlnite în practica medicului de familie, boală care necesită un plan de management bine structurat și abordare multidisciplinară. Vom prezenta cazul unui bărbat adult tânăr cu afectare arterială a membrelor inferioare, cu detalii pe aspecte legate de diagnostic, terapie nonmedicamentoasă și medicamentoasă și urmărire în cabinetul medicului de familie.

Cuvinte cheie: boală arterială a membrelor inferioare, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Addressing the manifestations of atherosclerotic disease in family medicine – case presentation

Abstract

Atherosclerotic disease is the substrate of cardiovascular diseases caused by atheromatous plaque. One of its consequences is peripheral arterial disease, which affects different arterial territories. Arterial disease of the lower limbs is one of the pathologies frequently encountered in the practice of family physicians. This condition requires a well-structured management plan and a multidisciplinary approach. We will present the case of a young adult man with arterial damage to the lower limbs, with details on aspects related to diagnosis, non-drug and drug therapy, and follow-up in the family physician’s office.

Keywords: lower extremity arterial disease, family physician

Efectele exercițiilor fizice asupra profilului lipidic

Introducere

Este bine cunoscut faptul că un stil de viață sedentar este considerat factor de risc independent pentru dezvoltarea prematură a bolilor cardiovasculare, în special a bolii coronariene ischemice. Exercițiul fizic regulat joacă un rol important atât în prevenția primară, cât și în cea secundară, a bolii coronariene ischemice. Cu toate că nu se cunosc în totalitate mecanismele prin care exercițiul fizic aerob protejează împotriva bolii coronariene, o parte din beneficii pot fi atribuite efectelor pozitive asupra lipoproteinelor serice. S-au studiat aspecte care țin de individ și de caracteristicile activității fizice.

Despre hipertensiune arterială în practica medicului de familie

Administrarea monoterapiei antihipertensive seara scade riscul cardiovascular la vârstnicul fragil?

Tensiunea arterială prezintă un declin fiziologic nocturn, valorile măsurate pe durata somnului fiind considerate un predictor cardiovascular mai fidel decât tensiunea diurnă.

Astfel s-a formulat ideea că administrarea antihipertensivelor seara poate reduce riscul cardiovascular.

Datele disponibile sunt însă eterogene. Două studii clinice randomizate (Hermida et al.) au raportat beneficii semnificative statistic ale administrării medicației seara, în timp ce un alt studiu randomizat controlat (Mackenzie et al.) și un studiu observațional nu au evidențiat diferențe semnificative între administrarea matinală și cea de seară.

Medici celebri în perioada napoleoniană – partea a VI-a: Paul Joseph Barthez și „Teoria vitalismului’’

Rezumat

Paul Joseph Barthez a fost un renumit medic, fiziolog și mai ales enciclopedist francez, care a dezvoltat în premieră o abordare a teoriei biologice cunoscută sub numele de „vitalism”. Totodată, Paul Joseph Barthez a mai fost cunoscut în istoriografia medicală europeană, ca fiind nu doar medic consultant al marelui Napoleon Bonaparte, ci și un filozof remarcabil al perioadei sale, dar și un mânuitor al legilor extrem de talentat, mai precis un jurist deosebit de apreciat de către Autoritățile Franceze.

Cuvinte cheie: Perioadă Napoleoniană, vitalism, Paul Joseph Barthez

HISTORY OF MEDICINE

Famous physicians in the Napoleonic era – part VI

Paul Joseph Barthez and „Vitalism theory”

Abstract

Paul Joseph Barthez was a renowned French physician, physiologist, and particularly an encyclopedist, who pioneered an approach to biological theory known as „vitalism”. Additionally, Paul Joseph Barthez was known in the European medical historiography as not only a consulting physician to the great Napoleon Bonaparte, but also as a remarkable philosopher of his time, and an extremely talented manipulator of laws, specifically a jurist highly esteemed by the French Authorities.

Keywords: Napoleonic Era, vitalism, Paul Joseph Barthez

Vol. 8 – Nr. 2 – Iunie 2025

Revista Română de Medicina Familiei Vol 8, Nr 2, Iunie 2025 Romanian Journal of Family Medicine Vol 8, No 2, June 2025 EDITORIAL Diabetul zaharat cu un profil metabolic distinct a fost recent oficial recunoscut ca și diabet de tip 5 Prof. univ. dr. habil. Mira Florea RUBRICA DISCIPLINEI MEDICINA DE FAMILIE UMF „Iuliu […]

Diabetul zaharat cu un profil metabolic distinct a fost recent oficial recunoscut ca și diabet de tip 5

Federația Internațională de Diabet și Asociația Americană de Diabet au recunoscut oficial diabetul zaharat de tip 5 într-o decizie a Congresului Mondial de Diabet din Bangkok în 8 aprilie 2025. Este o formă distinctă de diabet asociată malnutriției și afectează adolescenții și adulții tineri cu subnutriție cronică din copilărie în țările cu venituri mici și medii, cu prevalență în Africa si Asia. Se estimează că la nivel global sunt afectate de această formă de diabet între 20 și 25 de milioane de persoane.

Deși diabetul asociat malnutriției a fost observat de peste 70 de ani și descris pentru prima dată în Jamaica în 1955 a fost clasificat greșit drept diabet de tip 1. Aceasta a condus la diagnostic eronat al copiilor și tinerilor subponderali și la tratament inadecvat cu insulină.

În 1985, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat oficial diabetul zaharat asociat cu malnutriția ca un tip distinct de diabet, dar apoi, în 1999, a renunțat la această categorie, invocând lipsa dovezilor că malnutriția proteică cauzează diabetul (1).

Cercetările imunogenetice din ultimii ani conduse de către Dr. Meredith Hawkins, profesor la Colegiul de Medicină Albert Einstein, New York și Nihal Thomas endocrinolog la Colegiul Medical Creștin din India marchează un pas crucial în diagnosticarea și tratarea unei probleme de sănătate globale neglijate.

Această formă de diabet implică un defect sever în capacitatea celulelor beta pancreatice de a secreta insulina, datorat dezvoltării inadecvate a pancreasului secundar deficiențelor nutriționale ale mamei in timpul sarcinii și ale copilului pe termen lung.

Conceptul de diabet de tip 5 se referă la diabetul sever cu deficit de insulină, dar fără rezistența la insulină și caracterizat prin control metabolic deficitar la copii și tineri subnutriți cu indice de masa corporala <19. În ciuda nivelurilor ridicate de glucoză din sânge și a necesarului de insulină, cetonuria și cetoza nu se dezvoltă (1,2).

Profesor Meredith Hawkins subliniază că este importantă diferențierea diabetului de tip 5 de cel de tip 1, deoarece administrarea unei cantități prea mari de insulină se poate dovedi rapid fatală (1).

Nu există încă ghiduri clare de tratament, dar datele sugerează că acesta trebuie să asocieze cantități mici de insulină combinate cu antidiabetice orale și corectarea deficitului nutrițional prin dieta hiperproteică, hipoglucidică și bogată in micronutrienți.

Această recunoaștere oficială a diabetului zaharat tip 5 asociat subnutriției reprezintă un pas important în conștientizarea și abordarea adecvată a unei probleme de sănătate care a fost mult timp neglijată și care afectează milioane de persoane la nivel global.

A fost înființat un grup de lucru pentru a dezvolta ghiduri diagnostice și terapeutice pentru această forma de diabet zaharat (3).

Medicii de familie trebuie sa fie atenți la dezvoltarea deficitară a copiilor din comunitățile defavorizate și să recunoască această formă particulară de diabet zaharat asociat subnutriției cronice. Aceasta va conduce la salvare de vieți și la o mai bună echitate a îngrijirii sănătății.

Diabetes with a distinct metabolic profile has recently been officially recognized as type 5 diabetes

Prof. dr. habil. Mira Florea, Chairman of editorial board of Romanian Journal of Family Medicine

The International Diabetes Federation and the American Diabetes Association officially recognized type 5 diabetes by a decision during the World Diabetes Congress in Bangkok on 8 April 2025. It is a distinctive form of diabetes associated with malnutrition and mainly affects adolescents and young adults with chronic malnutrition from childhood in low- and middle-income countries, especially in Africa and Asia. It is estimated that between 20 and 25 million people are affected by this form of diabetes globally.

Although malnutrition-associated diabetes has been observed for over 70 years and was first described in Jamaica in 1955, it has been misclassified as type 1 diabetes. This led to misdiagnosis of underweight children and young people and inadequate treatment with insulin.

In 1985, the World Health Organization officially classified malnutrition-associated diabetes mellitus as a distinct type of diabetes, but then, in 1999, it abandoned this category, citing a lack of evidence that protein malnutrition causes diabetes (1).

Immunogenetic research in recent years led by Dr. Meredith Hawkins, professor at Albert Einstein College of Medicine, New York, and Nihal Thomas, endocrinologist at the Christian Medical College in India, marks a crucial step in the diagnosis and treatment of a neglected global health problem.

This form of diabetes involves a severe defect in the ability of pancreatic beta cells to secrete insulin, due to inadequate development of the pancreas secondary to nutritional deficiencies of the mother during pregnancy and of the child in the long term.

The concept of type 5 diabetes refers to severe diabetes with insulin deficiency but without insulin resistance and characterized by poor metabolic control in malnourished children and young adults with body mass index <19. Despite high blood glucose levels and insulin requirements, ketonuria and ketosis do not develop (1,2). Professor Meredith Hawkins stresses that it is important to differentiate type 5 diabetes from type 1 diabetes, as the administration of too much insulin can quickly prove fatal (1).

There are no clear treatment guidelines yet, but data suggest that it should prescribe small amounts of insulin combined with oral antidiabetic drugs and correction of nutritional deficiency through a high-protein, low-carbohydrate and micronutrient-rich diet.

This official recognition of type 5 diabetes associated with malnutrition represents an important step in awareness and adequate approach to a health issue that has long been neglected and affects millions of people globally.

A working group has been established to develop diagnostic and therapeutic guidelines for this form of diabetes (3).

Family physicians must be alert to the poor development of children in disadvantaged communities and recognize this particular form of diabetes associated with chronic malnutrition. This will lead to saving lives and better equity in health care.

Bibliografie/References

Tucker ME. Malnutrition – Related Diabetes Officially Named ‘Type 5’. Available from: https://www.medscape.com/viewarticle/malnutrition-related-diabetes-officially-named-type-5-2025a10008pd.(Accessed 16th May 2025).
Types of diabetes. Available from: https://www.diabetes.org.uk/about-diabetes/types-of-diabetes. (Accessed 16th May 2025).
Inrenational Diabetes Federation. IDF launches new type 5 diabetes working group. Available from: https://idf.org/news/new-type-5-diabetes-working-group/ (Accessed 16th May 2025).

Prevenția cancerului de piele în practica medicului de familie

Rezumat

Cancerul de piele, în special melanomul, reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere, afectând tot mai multe persoane tinere. Lipsa unui program național de screening face ca medicii de familie să joace un rol esențial în prevenție și depistare precoce. Expunerea la radiațiile UV este principalul factor de risc, alături de fenotip, arsuri solare în copilărie, istoricul familial de melanom și imunosupresia. Prevenția primară include educația privind protecția solară, autoexaminarea pielii și adoptarea unui stil de viață sănătos. Prevenția secundară vizează identificarea timpurie a leziunilor suspecte prin examinări regulate și aplicarea regulii ABCDE. Programele de formare au demonstrat că instruirea adecvată îmbunătățește semnificativ diagnosticarea precoce și îngrijirea pacienților. În plus, utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului ajută la creșterea gradului de conștientizare. Inteligența artificială poate oferi suport suplimentar, având o sensibilitate ridicată în detectarea melanomului. Prin integrarea acestor strategii, medicii de familie pot reduce morbiditatea și mortalitatea asociate cancerului de piele, contribuind la sănătatea publică.

Cuvinte cheie: melanom, prevenție, screening, radiații UV

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Skin cancer prevention in family doctor practice

Abstract

Skin cancer, particularly melanoma, is an increasing public health concern, affecting more young people. The absence of a national screening program makes family doctors crucial in prevention and early detection. UV radiation exposure is the primary risk factor, alongside phenotype, childhood sunburns, family history of melanoma, and immunosuppression. Primary prevention includes education on sun protection, self-examination, and maintaining a healthy lifestyle. Secondary prevention focuses on the early identification of suspicious lesions through regular check-ups and the use of the ABCDE melanoma rule. Training programs have demonstrated that proper education can significantly improve early diagnosis and patient care. Additionally, using risk assessment tools increases awareness and preventive measures. Artificial intelligence offers additional support, showing high sensitivity in detecting melanoma. By integrating these strategies, family doctors may reduce skin cancer morbidity and mortality, improving public health outcomes.

Keywords: melanoma, prevention, screening, UV radiation

Abordarea creșterii rezistenței la antimicrobiene din perspectiva medicului de familie

Rezumat

Rezistența antimicrobiană este o problemă globală în creștere, cauzată în principal de utilizarea excesivă și incorectă a antibioticelor. România se află în 2019 printre primele trei țări din Europa la consumul de antimicrobiene. Medicii de familie joacă un rol esențial în combaterea acestui fenomen, fiind primii furnizori de servicii de sănătate care interacționează cu pacienții și unii din principalii prescriptori de antibiotice. Medicul de familie se confruntă constant cu infecții cu localizări diverse, infecții respiratorii, infecții gastrointestinale, cutanate. Tratamentul ar trebui adaptat conform ratelor locale de rezistență, în România nu sunt însă suficiente date în acest domeniu. Rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, accentuată de consumul excesiv și neadecvat de antibiotice. Rolul medicului de familie este acela de a combate rezistența prin tratamentul țintit și adaptat conform datelor epidemiologice, tiparelor regionale de rezistență, prin aplicarea corectă a ghidurilor și educația pacientului. Combaterea fenomenului implică atât medicul cât și pacientul. Explicarea diferenței dintre infecțiile bacteriene și cele virale, descurajarea automedicației sunt acțiuni simple, dar cu impact semnificativ. Este necesar un efort susținut în vederea conștientizării magnitudinii acestui fenomen și acțiuni concertate la toate nivelele de asistența medicală și specialități.

Cuvinte cheie: rezistență antimicrobiană, antibioterapie, rolul medicului de familie

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Addressing the rise in antimicrobial resistance from the family doctor’s perspective

Abstract

Antimicrobial resistance is an escalating global health concern, primarily driven by the excessive and inappropriate use of antibiotics. In 2019, Romania ranked among the top three countries in Europe in terms of antimicrobial consumption. Family physicians play a pivotal role in addressing this issue, as they serve as the primary point of contact for patients and are among the leading prescribers of antibiotics. They frequently manage a broad spectrum of infections, including respiratory, gastrointestinal, and dermatological conditions. Ideally, treatment should be guided by local resistance patterns; however, Romania lacks sufficient epidemiological data to implement this approach. The growing threat of antimicrobial resistance highlights the importance of responsible prescribing practices. The family physician’s role includes implementing targeted therapy based on available resistance data, adhering to clinical guidelines, and providing patient education. Combating antimicrobial resistance requires joint efforts from both physicians and patients. Increasing knowledge about the distinction between bacterial and viral infections, as well as discouraging self-medication, are straightforward yet impactful strategies. A sustained effort is needed to raise awareness of the magnitude of this phenomenon and to implement concerted action at all levels of healthcare and across various specialties.

Keywords: antimicrobial resistance, antibiotherapy, role of the family doctor

Când trebuie investigată febra – suspiciunea etiologiei tropicale în infecțiile respiratorii acute: prezentare de caz

Rezumat

Bolile infecțioase tropicale sunt acele patologii infecțioase întâlnite în zonele tropicale și subtropicale, cu precădere în Africa, Asia și America Centrală și de Sud. Sub această interfață de ” boli infecțioase tropicale” se regăsește în special un quadruplet care include: malaria, febra galbenă, febra tifoidă și febra Dengue. Aceste boli sunt cauzate de bacterii, virusuri, paraziți și sunt adesea transmise prin vectori (țânțari, căpușe, muște) sau prin elemente care țin de alimentație (apă sau hrană contaminată). Factorii favorizanți care întrețin transmiterea acestor boli sunt: clima caldă și umedă prezentă tot timpul anului, statusul socio-economic precar și accesul limitat la apă potabilă și la servicii de sănătate adecvate.

Bolile infecțioase tropicale pot avea un impact major asupra sănătății, în special în zonele endemice dar odată cu globalizarea și cu creșterea frecvenței călătoriilor internaționale crește riscul de apariție a acestor boli și în alte regiuni ale lumii, motiv pentru care diagnosticul precoce și profilaxia sunt esențiale.

Cuvinte cheie: boli infecțioase tropicale, febra Dengue, febra galbenă, febra tifoidă, malaria, zone endemice

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

When to investigate fever – suspicion of tropical etiology in acute respiratory infections: case report

Abstract

Tropical infectious diseases are infectious pathologies encountered in tropical and subtropical regions, particularly in Africa, Asia, and Central and South America. Under the umbrella of “tropical infectious diseases,” there is a prominent group of four illnesses: malaria, yellow fever, typhoid fever, and dengue fever. Bacteria, viruses, parasites cause these diseases and are often transmitted through vectors (such as mosquitoes, ticks, flies) or via contaminated food and water sources. The main contributing factors that facilitate the transmission of these diseases are: a warm and humid climate year-round, poor socio-economic conditions, and limited access to clean water and adequate healthcare services. Tropical infectious diseases can majorly impact public health, especially in endemic areas. However, with globalization and the increasing frequency of international travel, the risk of these diseases appearing in other parts of the world is also growing. For this reason, early diagnosis and preventive measures are essential.

Keywords: tropical infectious diseases, Dengue fever, yellow fever, typhoid fever, malaria, endemic areas