Rezumat
Boala Parkinson (BP) face parte din spectrul bolilor neurodegenerative, invalidantă, caracterizată prin semne și simptome motorii (bradikinezie, instabilitate posturală, tremor inițial unilateral) dar și non-motorii (în spectrul tulburărilor anxios-depresive, tulburări gastro-intestinale) progresive, resimțite de pacient pe măsură ce boala avansează. Are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, predominant cu vârsta de peste 65 de ani.
Îngrijirea specializată în boala Parkinson este necesară pentru acești pacienți, în contextul comorbidităților multiple și al particularităților individuale, medicii de familie (MF) pot oferi o abordare holistică, importantă în managementul acestor pacienți.
Material și metodă: Am realizat un studiu observațional pe o perioadă de 6 luni în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Clinica de Neurologie. Au fost incluși în studiu 30 de pacienți diagnosticați cu BP, care au îndeplinit criteriile de diagnostic clinic ale Movement Disorder Society (MDS).Am măsurat nivelurile de calprotectină, exprimate ca medii și deviații standard (SD). Statistica descriptivă a fost utilizată pentru a sumariza și organiza datele colectate, folosind măsuri precum media, mediana și deviația standard. Statistica inferențială a fost aplicată pentru a trage concluzii despre populație, utilizând teste de ipoteze și intervale de încredere.
Rezultate: Rezultatele arată o corelație slabă între calprotectina fecală și scorul UPDRS la pacienții cu Parkinson, fără o corelație semnificativă cu calprotectina serică. Totuși, calprotectina rămâne un biomarker util pentru inflamația intestinală și activitatea inflamatorie sistemică, fiind semnificativ corelată cu CRP și VSH.
Concluzii: Corelațiile identificate în studiul nostru subliniază utilitatea calprotectinei nu doar ca un indicator sensibil al inflamației intestinale, ci și ca un instrument complementar în evaluarea activității inflamatorii sistemice în boala Parkinson. O înțelegere cuprinzătoare a axei microbiota–intestin–creier va fi esențială pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice eficiente în gestionarea tulburărilor neurodegenerative.
Cuvinte cheie: boala Parkinson, medicină de familie, calprotectină, inflamație, microbiota
RESEARCH
Original paper
Brain-Gut axis in management of Parkinson Disease – utility in medical practice
Abstract
Parkinson’s disease (PD) is one of the most important movement disorder in the spectrum of the neurodegenerative pathologies, associating extrapyramidal signs as tremor, rigidity, postural instability with autonomic nervous system dysfunction as gastro-intestinal disbalance, hypotension; cognitive impairment; mood changes- anxiety, sleep disturbances; anosmia. Patients experience a gradual yet significant change in their daily routine, from mild unilateral tremor to the inability to sustain themselves. It is often diagnosed in the sixth decade of life. At this time, due to possible comorbidities, patients require a meticulous and individualized therapeutical plan, best given by their general practitioners (GPs).
Material and method: We performed an observational study, on a cohort of 30 patients, diagnosed with PD, admitted in the Neurology Department of the Clinical Emergency County Hospital Constanta, Romania, who fulfilled the inclusion criteria and the Movement Disorder Society (MDS) Clinical Diagnostic Criteria, for a period of 6 months. Patients undergo clinical evaluation for the motor function using UPDRS motor part III scale and biological samples were collected. We measured calprotectin levels means and standard deviations (SD). The data collected was analysed using descriptive statistics (mean, range and percentage) and inferential statistics (correlations and regressions).
Results: The results provided a weak association between faecal calprotectin and UPDRS score in Parkinson’s patients, (practically with the advanced stages) and no relevant corelation with serum calprotectin levels. The utility of calprotectin testing remains useful, being an inflammatory biomarker, with valuable association with C-reactive protein (CRP) and erythrocyte sedimentation rate (ESR) levels.
Conclusions: The correlations found in our study underscore the utility of calprotectin not only as a sensitive indicator of intestinal inflammation but also as a complementary tool in evaluating systemic inflammatory activity in Parkinson disease. For a better understanding of the microbiota–gut–brain axis and the possible common ethology of PD and Inflammatory bowel disease (IBD) further studies are required, highlighting the genetic pathway and using a larger spectrum of IBD tests for a targeted and adaptative therapeutical management.
Keywords: Parkinson’s disease, general practice, calprotectin, inflammation, microbiota