RevMedFam – Pagina 3 – Revista Română de Medicina Familiei

Rolul imagisticii în medicina de familie: accesibilitate, valoare clinică și responsabilitate profesională

Rezumat

Articolul analizează rolul explorărilor imagistice în asistența primară, subliniind beneficiile, limitele și riscurile asociate, precum și responsabilitățile profesionale ale medicului de familie în ceea ce privește recomandarea și efectuarea acestora în practica zilnică.

Ecografia și point-of-care ultrasound (POCUS) sunt exemple de explorări imagistice care, folosite în mod echilibrat, reduc gradul de incertitudine, putând orienta rapid către un diagnostic de certitudine. De asemenea, colaborarea eficientă cu serviciile de radiologie și integrarea rezultatelor în contextul clinic al pacientului cresc calitatea actului medical.

În practica medicului de familie, recomandarea explorărilor imagistice se poate face ca urmare a examenului clinic, poate fi influențată de așteptările pacienților, sau de presiunea pusă asupra medicului de a exclude patologii severe, dar pot exista și limitări administrative în ceea ce le privește. De cele mai multe ori, experiența medicului se va vedea în capacitatea acestuia de a limita ceea ce este inutil. A nu cere o investigație nejustificată este o formă de responsabilitate profesională, nu o lipsă de implicare față de pacient.

Explorările imagistice reprezintă instrumente utile solicitate în urma examenului clinic, și nu reprezintă un substitut al acestuia. Valoarea reală a imagisticii în medicina de familie rezultă din modul în care aceasta vine în întâmpinarea nevoilor reale ale pacientului.

Cuvinte cheie: imagistică medicală, medicină de familie, ecografie, POCUS, responsabilitate profesională

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

The role of imaging in family medicine: between accessibility, clinical value and professional responsibility

Abstract

The article analyses the role of imaging investigations in primary care, highlighting their benefits, limitations and associated risks as well as the professional responsibilities of the family physician regarding the recommendation and performance in daily practice.Ultrasound and point-of-care ultrasound (POCUS) are examples of imaging modalities that, when used in a balanced manner, reduce diagnostic uncertainty and can rapidly guide toward a definitive diagnosis. Furthermore, effective collaboration with radiology services and the integration of imaging results into the patient’s clinical context contribute to improving the quality of medical care.

In family practice, the recommendation of imaging investigations may follow the clinical examination, may be influenced by patient expectations or by the pressure to exclude severe pathologies; administrative limitations may also play a role. In most cases, a physician’s experience is reflected in their ability to limit unnecessary investigations. Refraining from requesting an unjustified test represents a form of professional responsibility, not a lack of involvement in patient care.

Imaging investigations are useful tools requested following the clinical examination and do not substitute for it. The true value of imaging in family medicine lies in how it responds to the real needs of the patient.

Keywords: medical imaging, family medicine, ultrasound, POCUS, professional responsibility

Tiroidita Hashimoto în practica curentă a medicului de familie

Rezumat

Tiroidita Hashimoto este o afecțiune autoimună în care are loc producerea de anticorpi împotriva glandei tiroide, respectiv anticorpi anti tiroperoxidază și/sau anticorpi anti-tiroglobulină (ATg). Acești anticorpi cauzează inflamație în glanda tiroidă iar în timp inflamația poate cauza gușă si/sau hipotiroidism. Procesul de inflamație evoluează insidios la majoritatea pacienților. Această afecțiune este cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului. TH poate apărea la orice vârstă, fiind mai frecventă la sexul feminin. Tabloul clinic include inițial semne și simptome subtile precum oboseală, constipație, tegumente uscate, creștere în greutate, care pot progresa în decurs de luni, ani. Prezentarea clinică a pacienților poate să includă hipotiroidism subclinic, hipotiroidism frust, mai rar hashitoxicoză. Diagnosticul se realizează pe baza evaluării funcției tiroidiene și a anticorpilor antitiroidieni. Tratamentul hipotiroidismului cauzat de TH este cu hormoni tiroidieni.

Cuvinte cheie: tiroidita Hashimoto, hipotiroidism, gușă, tiroidită autoimună

MEDICAL PRACTICE

Dialogue between specialties

Importanța diagnosticului precoce al neoplaziilor în cadrul medicinii de familie

Abstract

Hashimoto’s thyroiditis is an autoimmune disorder characterized by antibodies directed against the thyroid gland, namely anti-thyroperoxidase antibodies and/or anti-thyroglobulin antibodies. These antibodies trigger inflammation in the thyroid gland, and over time, this inflammation can lead to goitre and/or hypothyroidism. The inflammatory process progresses insidiously in most patients. This condition is the most common cause of hypothyroidism. HT can occur at any age and is more common in women. The clinical picture initially includes subtle signs and symptoms such as fatigue, constipation, dry skin, and weight gain, which can progress over months or years. The clinical presentation of patients may include subclinical hypothyroidism, frost hypothyroidism, and, more rarely, Hashimoto’s thyroiditis. The diagnosis is based on thyroid function testing and antithyroid antibody evaluation. The treatment of hypothyroidism caused by TH is with thyroid hormones.

Keywords: Hashimoto’s thyroiditis, hypothyroidism, goitre, autoimmune thyroiditis

Alopecie cicatriceală: carcinom bazo-celular sau lupus discoid?

Rezumat

Acest studiu de caz descrie evoluția unei paciente în vârstă de 60 de ani, care s-a prezentat la medicul de familie cu o placă de alopecie cicatricială localizată parietal, apărută aproximativ în urmă cu un an, subsecvent unui traumatism al scalpului. Din antecedentele personale reținem hipertensiunea arterială esențială și obezitatea de gradul I. La examinarea locală se evidențiază o zonă de alopecie cicatricială, cu o arie centrală albicioasă, atrofică, traversată de vase arborizate. Pe baza acestor elemente clinice se conturează suspiciunea unui carcinom bazocelular. Contextul prezentării clinice atipice determină medicul de familie să decidă necesitatea continuării investigațiilor, în final biopsia cutanată relevând degenerescență vacuolară a celulelor bazale (dermatită de interfață), însoțită de infiltrat limfocitar, și implicit diagnosticul de lupus eritematos discoid.

Cuvinte cheie: alopecie cicatricială, lupus eritematos discoid, medicină de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Scarring alopecia: basal cell carcinoma or discoid lupus?

Abstract

This case study describes the evolution of a 60-year-old female patient who presented to her family doctor with a patch of scarring alopecia on the parietal region, which developed approximately one year ago following a scalp injury. Her personal history included essential hypertension and grade I obesity. Local examination revealed an area of scarring alopecia with a whitish, atrophic central area crossed by arborized vessels. Based on these clinical findings, basal cell carcinoma was suspected. The atypical clinical presentation led the family doctor to continue investigations, and ultimately a skin biopsy revealed vascular degeneration of the basal cells (interface dermatitis), accompanied by a lymphocytic infiltrate and, implicitly, a diagnosis of discoid lupus erythematosus.

Keywords: cicatricial alopecia, discoid lupus erythematosus, family medicine

Diagnosticul SASO prin utilizarea inteligenței artificiale antrenată pe înregistrări ale sunetelor respiratorii

Sindromul de apnee în somn obstructiv (SASO) este o afecțiune cu prevalență în continuă creștere atât la nivel mondial, cât și național. Se estimează că la nivel global aproximativ un miliard de pacienți prezintă SASO; în România, un procent de până la 17% din populația generală suferă de această afecțiune. SASO este prezentă de trei ori mai mult la sexul masculin, prevalența crește odată cu vârsta și este strâns corelată cu obezitatea. O mare parte din acești pacienți rămân nediagnosticați sau sunt diagnosticați tardiv, odată cu apariția consecințelor SASO.

Pasiune, talent sau dorința de a comunica lumii ceva – medicul scriitor

Rezumat

Figura medicului scriitor ocupă un loc aparte în cultura literaturii universale, deoarece reunește două domenii fundamentale ale cunoașterii umane: știința și literatura. Medicina și literatura sunt la prima vedere, discipline diferite, guvernate de reguli distincte – una bazată pe rigoare, observație și experiment, cealaltă pe imaginație, sensibilitate și expresivitate artistică. Medicul scriitor reprezintă o categorie special de scriitor deoarece el reușește să existe și să creeze la intersecția punctelor de convergență a celor două profesii, vocații sau pasiuni. Ambele au ca obiect central omul, viața sa interioară, suferința, fragilitatea și speranța. Medicul scriitor este cel care, prin experiența profesională și talentul literar, reușește să transforme realitatea dureroasă a existenței umane într-o operă de artă cu valoare estetică și morală.

Cuvinte cheie: medic, scriitor, medicină, literatură

FROM DOCTORS WITH THE GIFT OF WRITING

Passion, talet or desire to communicate something to the world – the writing doctor

Abstract

The figure of the doctor-writer occupies a special place in the culture of universal literature, because it brings together two fundamental domains of human knowledge: science and literature. Medicine and literature are, at first glance, different disciplines, governed by distinct rules – one based on rigor, observation and experiment, the other on imagination, sensitivity and artistic expressiveness. The doctor-writer represents a special category of writer because he manages to exist and create at the intersection of the convergence points of the two professions, vocations or passions. Both have as their central object the human being, its inner life, suffering, fragility and hope. The doctor-writer is the one who, through professional experience and literary talent, transforms the painful reality of human existence into a work of art with aesthetic and moral value.

Keywords: doctor, writer, medicine, literature

Medici celebri în perioada napoleoniană – partea aVIII-a René-Nicolas Dufriche Desgenettes – medic șef al armatei franceze în perioada napoleoniană

Rezumat

René-Nicolas Dufriche Desgenettes a fost unul dintre cele mai renumite și mai respectate nume ale medicinei militare franceze în timpul Perioadei Napoleoniene. Totodată, pentru o perioadă de timp destul de îndelungată, eminentul medic francez a îndeplinit și funcția de medic-șef al Marii Armate (Grande Armée), denumirea sub care a rămas cunoscută în istorie Armata Franceză condusă de către Împăratul Napoleon I al Franței. Astfel, în acest material ne-am propus să prezentăm o biografie foarte succintă a celui mai reprezentativ exponent al medicinei de război franceze din prima jumătate a secolului XIX.

Cuvinte cheie: medic militar, René-Nicolas Dufriche Desgenettes

HISTORY OF MEDICINE

Famous physicians in the Napoleonic era – part VIII

René-Nicolas Dufriche Desgenettes – chief medicine of the French army in the Napoleonic Era

Abstract

René-Nicolas Dufriche Desgenettes was one of the most renowned and respected names in French military medicine during the Napoleonic Era. Moreover, for a considerable period, the eminent French physician also served as the Chief Medical Officer of the Grande Armée, the name by which the French Army led by Emperor Napoleon I of France is known in history. In this document, we aim to present a very brief biography of the most representative figure of French war medicine from the first half of the 19th century.

Keywords: military doctor, René-Nicolas Dufriche Desgenettes, Napoleonic Era

Vol. 8 – Nr. 4 – Decembrie 2025

Revista Română de Medicina Familiei Vol 8, Nr 4, Decembrie 2025 Romanian Journal of Family Medicine Vol 8, No 4, December 2025 EDITORIAL Efectele pleiotrope potențiale ale tratamentului anti-osteoporoză cu bisfosfonați/ Potential pleiotrope effects of anti-osteoporosis treatement with bisphosphonates Prof. univ. habil. dr. Mira Florea RUBRICA DISCIPLINEI MEDICINA DE FAMILIE UMF „Iuliu Hațieganu” […]

Efectele pleiotrope potențiale ale tratamentului anti-osteoporoză cu bisfosfonați

Osteoporoza este o boală cronică silențioasă caracterizată printr-un dezechilibru între resorbția osoasă și formarea osoasă. Conform ghidurilor, terapia antiresorbtivă cu bisfosfonați rămâne terapia de primă linie pentru mulți pacienți cu osteoporoză. Deși efectele lor asupra oaselor sunt bine stabilite, cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a înțelege cum pot bisfosfonații să contribuie la rezultate mai bune în managementul altor boli cronice.

Studiile au demonstrat efecte pleiotrope ale bisfosfonaților dincolo de efectele osoase care includ potențiale proprietăți anticancerigene (antiproliferative, antiangiogenice), protecție cardiovasculară și modulare imună. Bisfosfonații pot inhiba creșterea celulelor canceroase, pot bloca formarea de noi vase de sânge tumorale (antiangiogeneză) și pot modula sistemul imunitar.

Datorită efectelor lor biologice pleiotrope, ei ar putea fi agenți antineoplazici cu potențial de utilizare ca terapie adjuvantă pentru pacienții cu cancere ale sistemului digestiv (1). Acestea funcționează sinergic cu alte terapii în managementul cancerului colorectal (2), pancreatic (3), hepatic (4). În cancerul de sân, bisfosfonații pentru tratamentul osteoporozei au fost asociați cu un risc redus de cancer mamar (5) și, într-un alt studiu, acidul zoledronic ca si tratament adjuvant la pacienții cu cancer de sân în stadiu incipient și-a dovedit eficacitatea într-un studiu randomizat de fază 3 (6).

Grupul de colaborare al studiilor clinice privind cancerul de sân în stadiu incipient a arătat că bisfosfonații reduc semnificativ recurența la distanță, recurența osoasă și mortalitatea prin cancer mamar la femeile în postmenopauză. Rezultatele la pacientele cu tratament asociat cu bisfosfonați nu au fost influențate de statusul receptorilor, gradul tumorii, afectarea ganglionară sau de administrarea de chimioterapie adjuvantă.

În prezent, ghidurile susțin luarea în considerare a acidului zoledronic cu scop adjuvant timp de 3-5 ani la femeile în postmenopauză cu cancer de sân în stadiu incipient (7).

Unele dovezi sugerează că bisfosfonații ar putea avea un efect protector asupra sistemului vascular, putând aduce beneficii sănătății cardiovasculare, deși sunt necesare mai multe studii. Unele date observaționale au arătat că pacienții sub tratament cu bisfosfonați au avut o mortalitate mai mică, o progresie întârziată a calcificării vasculare în bolile aterosclerotice (8) și un risc mai mic de infarct miocardic (9).

Asocierea observată între terapia antiresorbtivă și reducerea mortalității de orice cauză în studiile randomizate, controlate și cohortele observaționale mari poate fi mediată de acțiunile sale pleiotropice: protecție vasculară, modulare imună, reglare metabolică și efect antineoplazic (10).

Scopul principal al terapiei cu bifosfonați rămâne cel pentru care ea este prescrisă (osteoporoza, metastazele osoase).

Medicii de familie ar trebui însă să considere osteoporoza ca o boală sistemică și să susțină aderenta tratamentului antiresorbtiv în osteoporoză pentru a îmbunătăți atât rezultatele scheletice, cât și cele legate de mortalitate.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste beneficii pleiotrope și a ghida un tratament personalizat.

Potential pleiotrope effects of anti-osteoporosis treatement with bisphosphonates

Prof. habil dr. Mira Florea, Chairman of editorial board of Romanian Journal of Family Medicine

Osteoporosis is a chronic silent disease characterized by an imbalance between bone resorption and bone formation. According to the guidelines, antiresorptive treatment with bisphosphonates remains the first-line therapy for many patients with osteoporosis,. While the bone-related effects are well-established, research is ongoing to understand how bisphosphonates may contribute to better results in managing other chronic diseases.

Studies have demonstrated pleiotropic effects of bisphosphonates beyond bone that include potential anti-cancer properties (antiproliferative, antiangiogenic), cardiovascular protection, and immune modulation. Bisphosphonates can inhibit cancer cell growth, block new blood vessel formation (antiangiogenesis), and modulate the immune system.

Due to their pleiotropic biological effects, they could be antineoplastic agents potentially used as adjuvants for patients with cancers of the digestive system (1). They work synergistically with other cancer therapies in colorectal (2), pancreatic (3), liver (4) cancer management.

In breast cancer bisphosphonates for osteoporosis treatment were associated with reduced breast cancer risk (5) and in another study adjuvant zoledronic acid in patients with early breast cancer proved efficacy in a randomized phase 3 trial (6). The Early Breast Cancer Trialists’ Collaborative Group showed that bisphosphonates significantly reduce distant recurrence, bone recurrence, and breast cancer mortality in postmenopausal women. The results on patients with associated bisphosphonates treatment was not influenced by receptor status, tumor grade, nodal involvement, or administration of adjuvant chemotherapy.

Currently, the guidelines support consideration of adjuvant zoledronic acid for 3-5 years in postmenopausal women with early-stage breast cancer (7).

Some evidence suggests bisphosphonates may have a protective effect on the vascular system, potentially benefiting cardiovascular health, though more research is needed. Some observational data showed that bisphosphonate users may have lower mortality, delayed progression of vascular calcification in atherosclerotic diseases (8) and a lower risk of myocardial infarction (9).

The observed association between antiresorptive therapy and reduced all-cause mortality in randomized controlled trials and large observational cohorts may be mediated by its pleiotropic actions: vascular protection, immune modulation, metabolic regulation, and antineoplastic effect (10).

The primary goal of bisphosphonate therapy is for which it is prescribed (e.g., osteoporosis, bone metastases).

However, family physicians should consider osteoporosis as a systemic disease and advocate adherence to antiresorptive therapy to improve both skeletal and survival outcomes.

Further studies are needed to confirm these pleiotropic benefits and guide personalized treatment.

Bibliografie/References

Ang C, Doyle E, Branch A. Bisphosphonates as potential adjuvants for patients with cancers of the digestive system. World J Gastroenterol. 2016;22(3):906-16. Available from: doi: 10.3748/wjg.v22.i3.906.
Singh S, Singh AG, Murad MH, Limburg PJ. Bisphosphonates are associated with reduced risk of colorectal cancer: a systematic review and meta-analysis. Clin Gastroenterol Hepatol. 2013;11:232–9.e1. Available from: doi: 10.1016/j.cgh.2012.11.026.
Zhao M, Tominaga Y, Ohuchida K, Mizumoto K, Cui L, Kozono S, e al. Significance of combination therapy of zoledronic acid and gemcitabine on pancreatic cancer. Cancer Sci. 2012;103:58–66. Available from: doi: 10.1111/j.1349-7006.2011.02113.x.).
Honda Y, Takahashi S, Zhang Y, Ono A, Murakami E, Shi N, et al. Effects of bisphosphonate zoledronic acid in hepatocellular carcinoma, depending on mevalonate pathway. J Gastroenterol Hepatol. 2015;30:619–627. Available from: doi: 10.1111/jgh.12715.
Newcomb PA, Trentham-Dietz A, Hampton JM. Bisphosphonates for osteoporosis treatment are associated with reduced breast cancer risk. Br J Cancer. 2010;102:799–802. Available from: doi: 10.1038/sj.bjc.6605555).
Coleman R, Cameron D, Dodwell D, Bell R, Wilson C, Rathbone E, et al. Adjuvant zoledronic acid in patients with early breast cancer: final efficacy analysis of the AZURE (BIG 01/04) randomised open-label phase 3 trial. Lancet Oncol. 2014;15:997–1006. Available from: doi: 10.1016/S1470-2045(14)70302-X.
Goldvaser H, Amir E. Role of Bisphosphonates in Breast Cancer Therapy. Curr Treat Options Oncol. 2019;20(4):26. Available from: doi: 10.1007/s11864-019-0623-8.
Billington EO, Reid IR. Benefits of Bisphosphonate Therapy: Beyond the Skeleton. Curr Osteoporos Rep. 2020;18(5):587-596. Available from: doi: 10.1007/s11914-020-00612-4.
Tabasum P, Umar M, Richard RM, Khan S, Momna F, Shahwar DE, et al. Beyond the Bone Health: A Narrative Review Unveiling the Role of Bisphosphonates in Reducing the Risk of Myocardial Infarction. 2025;17(3):e80089. Available from: doi: 10.7759/cureus.80089.
Kim KJ. From Bone Health to Lifespan: Pleiotropic Effects of Antiresorptive Agents. Endocrinol Metab (Seoul). 2025;40(4):508-516. Available from: doi: 10.3803/EnM.2025.2571.

Perspectiva alegerii specialității – feedback-ul studenților privind medicina de familie – chestionar online

Rezumat

Medicii de familie, ca specialiști formați în principiile disciplinei au responsabilitatea fundamentală de a oferi îngrijiri medicale cuprinzătoare și continue, într-o abordare holistică a problemelor de sănătate a pacientului în dimensiunile lor fizice, psihologice, sociale, culturale, de mediu și existențiale. Procesul de orientare a studenților către o anumită specialitate medicală este unul multidimensional și insuficient studiat, având consecințe semnificative atât asupra dezvoltării profesionale individuale, cât și asupra configurației viitoare a resurselor umane din sănătate. Deși nivelul de interes pentru medicina de familie variază de la o generație de studenți la alta, cererea pentru medici de familie în sistemul de îngrijiri primare rămâne constant ridicată. Participanții la studiul nostru, studenți în anul VI ai programului de studii Medicină au completat un chestionar cu scopul de a evalua experiența lor pe durata stagiului în cabinetele de medicină de familie, intenția de a alege medicina de familie ca specialitate la examenul de rezidențiat și feedback-ul calitativ privind acest stagiu. Rezultatele obținute au demonstrat un interes moderat pentru alegerea specialității de medicină de familie; aprecierea pozitivă a aspectelor clinice diverse observate în timpul stagiilor și a valorii relației medic-pacient; barierele cele mai importante fiind birocrația excesivă și izolarea profesională iar în procesul de învățare metodele interactive ce implică direct studentul au fost cele mai apreciate. Soluțiile digitale trezesc interesul pentru cunoaștere și pot fi metode atractive pentru creșterea interesului pentru specialitatea medicină de familie.

Cuvinte cheie: intenție alegere, bariere alegere, medicină de familie

RESEARCH

Original papers

Perspective of choosing a specialty – student feedback on family medicine – online questionnaire

Abstract

Family doctors, as specialists trained in the principles of the discipline, have the fundamental responsibility to provide comprehensive and continuous medical care, taking a holistic approach to the patient’s health problems in their physical, psychological, social, cultural, environmental, and existential dimensions. The process of guiding students toward a particular medical specialty is multidimensional and insufficiently studied, with significant consequences for both the individual professional development and the future configuration of human resources in health care. Although interest in family medicine varies from one generation of students to another, demand for family doctors in the primary care system remains consistently high. Participants in our study, sixth-year students in the Medicine program, completed a questionnaire to assess their experience during their internship in family medicine practices, their intention to choose family medicine as a specialty in the residency exam, and qualitative feedback on this internship. The results showed moderate interest in choosing family medicine as a specialty, positive appreciation of the various clinical aspects observed during the internships and the value of the doctor-patient relationship. The most essential barriers being excessive bureaucracy and professional isolation, while interactive methods, that directly involve the student, were the most appreciated in the learning process. Digital solutions can spark interest in knowledge and be attractive methods for increasing interest in choosing family medicine as a specialty.

Keywords: choice intention, choice barriers, family medicine

Boala celiacă în practica medicului de familie

Rezumat

Boala celiacă este o afecțiune multisistemică autoimună care afectează indivizii cu sensibilitate față de gluten și unele proteine înrudite. Este o afecțiune răspândită peste tot în lume, în prezent remarcându-se o tendință de creștere a incidenței. Se apreciază că diagnosticarea bolii celiace este adesea suboptimală, momentul diagnosticului fiind adesea întârziat cu mai mulți ani. Pe de altă parte, testarea serologică a devenit tot mai accesibilă în ultimii ani, facilitând astfel calea spre diagnostic. Majoritatea pacienților cu boala celiacă confirmată răspund foarte bine la dieta fără gluten, observându-se o ameliorare semnificativă a simptomatologiei deja după câteva zile de la inițierea dietei. Depistarea timpurie și monitorizarea periodică, de lungă durată, prin medicul de familie a bolii ajută la reducerea ratei complicațiilor și în consecință ameliorează calitatea vieții pacienților.

Cuvinte cheie: boala celiacă, medicul de familie, testare, diagnostic, monitorizare

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Celiac disease in family doctor practice

Abstract

Celiac disease is an autoimmune multisystem disease, which affects individuals who are sensitive to gluten and related proteins. It is a disease, that is widespread throughout the world and currently there is a trend of increasing incidence. It is estimated, that the diagnosis of celiac disease is often suboptimal, with the time of diagnosis often being delayed by several years. On the other hand, serological testing has become increasingly accessible in recent years, thus facilitating the path to diagnosis. Most patients with confirmed celiac disease respond very well to the gluten-free diet, with a significant improvement in symptoms observed already a few days after starting the diet. Early detection and regular, long-term monitoring, of the disease by the family doctor helps to reduce the rate of complications and consequently improves patient’s quality of life.

Keywords: celiac disease, family physician, testing, diagnosis, follow-up