Planul B: reorganizarea asociațiilor profesionale ale medicilor de familie

După ultimul protest #nusemnăm inițiat de două organizații ale medicilor de familie din România, discuțiile cu decidenții politici nu au determinat nici reducerea birocrației și nici creșterea semnificativă a veniturilor. Eșecul s-a datorat în mare măsură diferențelor dintre ce doresc medicii de familie și ce trebuie să facă și – din acest motiv – lipsa de solidaritate și de unitate de vederi în rândul medicilor de familie afiliați și neafiliați unei organizații profesionale.


Viața la țară a medicului de familie din România

Pe parcursul anilor ’90 au început să se organizeze examene de specialitate pentru medicii generaliști și examene de medic primar. Totodată, s-au pus bazele medicinei de familie, ca specialitate de sine stătătoare, cu perioada de rezidențiat de 3 ani, cu susținerea examenului de medic specialist în medicina de familie, în paralel cu alte forme de cursuri de pregătire și examene pentru acest tip de specialitate, pentru a da posibilitatea de a intra în rândul medicilor specialiști, tuturor celor care au terminat Facultatea de Medicină înainte de 1989 sau în anii imediat următorii.