Zona zoster la copil cu expunere intrauterină la virusul varicelo-zosterian: prezentare de caz



Rezumat

Herpesul zoster la copil reprezintă o entitate rară, în special la pacientul imunocompetent. Expunerea intrauterină la virusul varicelo-zosterian este descrisă ca posibil factor favorizant pentru reactivarea virală ulterioară. Prezentăm cazul unui copil în vârstă de 6 ani, fără antecedente patologice semnificative, nevaccinat anti-varicelic, cu istoric matern de varicelă în timpul sarcinii. Debutul a fost cu febră și erupție veziculoasă unilaterală la nivelul dermatomului lombar stâng, fără durere asociată. Inițial s-a recomandat exclusiv tratament topic, ulterior fiind inițiat tratament antiviral cu Aciclovir în contextul persistenței febrei și agravării leziunilor cutanate. Pacientul a fost reevaluat în cabinetul medicului de familie, unde examenul clinic nu a susținut suspiciunea unei suprainfecții bacteriene. Evoluția sub tratament antiviral și simptomatic a fost favorabilă. Având în vedere apariția herpesului zoster la un copil aparent imunocompetent, s-au recomandat investigații biologice suplimentare și evaluare pediatrică pentru excluderea unei patologii subiacente. Cazul evidențiază importanța anamnezei complete, inclusiv a antecedentelor materne din timpul sarcinii, în orientarea diagnosticului de herpes zoster pediatric. Reevaluarea clinică periodică și individualizarea conduitei terapeutice au un rol esențial în practica medicului de familie.

Cuvinte cheie: herpes zoster, varicela maternă, infecție congenitală


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Herpes Zoster in a child with intrauterine Varicella-Zoster virus exposure: a case report

Abstract

Herpes zoster in children is a rare condition, especially in immunocompetent patients. Intrauterine exposure to varicella-zoster virus has been described as a possible predisposing factor for later viral reactivation. We present the case of a 6-year-old child with no significant medical history, unvaccinated against varicella, whose mother had varicella during pregnancy. The disease onset was characterized by fever and a unilateral vesicular eruption involving the left lumbar dermatome, without associated pain. Initially, only topical treatment was recommended, while antiviral therapy with Acyclovir started later due to persistent fever and worsening skin lesions. The patient was subsequently reevaluated in the family physician’s office, where the clinical examination did not support bacterial superinfection. The evolution under antiviral and symptomatic treatment was favorable. Considering the occurrence of herpes zoster in an apparently immunocompetent child, additional laboratory investigations and pediatric evaluation were recommended to exclude an underlying condition. This case highlights the importance of thorough medical history taking, including maternal history during pregnancy, in the diagnostic approach to pediatric herpes zoster. Periodic clinical reassessment and individualized therapeutic management play an essential role in family medicine practice.

Keywords: herpes zoster, maternal varicella, congenital varicella infection


Mai mult | Read more about Zona zoster la copil cu expunere intrauterină la virusul varicelo-zosterian: prezentare de caz


Alopecie cicatriceală: carcinom bazo-celular sau lupus discoid?



Rezumat

Acest studiu de caz descrie evoluția unei paciente în vârstă de 60 de ani, care s-a prezentat la medicul de familie cu o placă de alopecie cicatricială localizată parietal, apărută aproximativ în urmă cu un an, subsecvent unui traumatism al scalpului. Din antecedentele personale reținem hipertensiunea arterială esențială și obezitatea de gradul I. La examinarea locală se evidențiază o zonă de alopecie cicatricială, cu o arie centrală albicioasă, atrofică, traversată de vase arborizate. Pe baza acestor elemente clinice se conturează suspiciunea unui carcinom bazocelular. Contextul prezentării clinice atipice determină medicul de familie să decidă necesitatea continuării investigațiilor, în final biopsia cutanată relevând degenerescență vacuolară a celulelor bazale (dermatită de interfață), însoțită de infiltrat limfocitar, și implicit  diagnosticul de lupus eritematos discoid.

Cuvinte cheie: alopecie cicatricială, lupus eritematos discoid, medicină de familie


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Scarring alopecia: basal cell carcinoma or discoid lupus?

Abstract

This case study describes the evolution of a 60-year-old female patient who presented to her family doctor with a patch of scarring alopecia on the parietal region, which developed approximately one year ago following a scalp injury. Her personal history included essential hypertension and grade I obesity. Local examination revealed an area of scarring alopecia with a whitish, atrophic central area crossed by arborized vessels. Based on these clinical findings, basal cell carcinoma was suspected. The atypical clinical presentation led the family doctor to continue investigations, and ultimately a skin biopsy revealed vascular degeneration of the basal cells (interface dermatitis), accompanied by a lymphocytic infiltrate and, implicitly, a diagnosis of discoid lupus erythematosus.

Keywords: cicatricial alopecia, discoid lupus erythematosus, family medicine


Mai mult | Read more about Alopecie cicatriceală: carcinom bazo-celular sau lupus discoid?


Sindromul PANDAS – de la simptom la diagnostic. Perspective din practica medicului de familie



Rezumat

Sindromul PANDAS (Pediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) este o entitate clinică caracterizată prin debutul brusc și sever al simptomelor obsesiv-compulsive (OCD) și/sau al ticurilor la copii prepubertari, cu o evoluție episodică, asociată temporal cu o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A și cu prezența unor anomalii neurologice precum hiperactivitate motorie sau mișcări coreiforme

În practica de zi cu zi, medicul de familie se află adesea în poziția de a observa primele semne ale unei tulburări cu debut acut, înainte ca familia să ajungă la un medic de altă specialitate. În acest context, PANDAS ridică o provocare particulară: simptomatologia apare brusc, este intensă, uneori dramatică, iar părinții se prezintă frecvent speriați, în căutarea unei explicații clare. Medicul de familie trebuie, astfel, să aibă capacitatea de a recunoaște situațiile în care o infecție aparent banală poate declanșa o schimbare comportamentală rapidă și profundă.

Prezentăm cazul unei fetițe în vârstă de 5 ani și 1 lună, născută la termen, cu dezvoltare psihomotorie normală, care a fost adusă la consult pentru debutul brusc al unor manifestări motorii involuntare și modificări comportamentale semnificative, apărute cu o săptămână anterior prezentării.

Cuvinte cheie: sindromul PANDAS, infecție streptococică, medic de familie


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

PANDAS syndrome – from symptom to diagnosis. Perspectives from the practice of the family doctor

Abstract

PANDAS syndrome (Paediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) is a clinical entity characterized by the sudden and severe onset of obsessive-compulsive symptoms (OCD) and/or tics in prepubertal children, with an episodic evolution, temporally associated with an infection with beta-haemolytic streptococcus group A and with the presence of neurological abnormalities such as motor hyperactivity or choreiform movements.

In everyday practice, the family doctor is often in the position of observing the first signs of an acute onset disorder, before the family reaches a doctor of another specialty. In this context, PANDAS poses a particular challenge: the symptomatology appears suddenly, is intense, sometimes dramatic, and the parents frequently present frightened, looking for a clear explanation. The family doctor must, therefore, have the ability to recognize situations in which an apparently trivial infection can trigger a rapid and profound behavioural change.

We present the case of a 5-year-old girl, born at term, with normal psychomotor development, who was brought to the consultation for the sudden onset of involuntary motor manifestations and significant behavioural changes, which occurred one week prior to presentation.

Keywords: PANDAS syndrome, streptococcal infection, family doctor


Mai mult | Read more about Sindromul PANDAS – de la simptom la diagnostic. Perspective din practica medicului de familie


Abordarea manifestărilor bolii aterosclerotice în medicina de familie – prezentare de caz



Rezumat

Boala aterosclerotică reprezintă substratul bolilor cardiovasculare cauzate de placa ateromatoasă. Una din consecințele acesteia o reprezintă boala arterială periferică, cu localizări în diferite teritorii arteriale. Boala arterială a membrelor inferioare este una din patologiile frecvent întâlnite în practica medicului de familie, boală care necesită un plan de management bine structurat și abordare multidisciplinară. Vom prezenta cazul unui bărbat adult tânăr cu afectare arterială a membrelor inferioare, cu detalii pe aspecte legate de diagnostic, terapie nonmedicamentoasă și medicamentoasă și urmărire în cabinetul medicului de familie.

Cuvinte cheie: boală arterială a membrelor inferioare, medic de familie


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Addressing the manifestations of atherosclerotic disease in family medicine – case presentation

Abstract

Atherosclerotic disease is the substrate of cardiovascular diseases caused by atheromatous plaque. One of its consequences is peripheral arterial disease, which affects different arterial territories. Arterial disease of the lower limbs is one of the pathologies frequently encountered in the practice of family physicians. This condition requires a well-structured management plan and a multidisciplinary approach. We will present the case of a young adult man with arterial damage to the lower limbs, with details on aspects related to diagnosis, non-drug and drug therapy, and follow-up in the family physician’s office.

Keywords: lower extremity arterial disease, family physician


Mai mult | Read more about Abordarea manifestărilor bolii aterosclerotice în medicina de familie – prezentare de caz


Când trebuie investigată febra – suspiciunea etiologiei tropicale în infecțiile respiratorii acute: prezentare de caz



Rezumat

Bolile infecțioase tropicale sunt acele patologii infecțioase întâlnite în zonele tropicale și subtropicale,  cu precădere în Africa, Asia și America Centrală și de Sud. Sub această interfață de ” boli infecțioase tropicale” se regăsește în special un quadruplet care include: malaria, febra galbenă, febra tifoidă și febra Dengue. Aceste boli sunt cauzate de bacterii, virusuri, paraziți și sunt adesea transmise prin vectori (țânțari, căpușe, muște) sau prin elemente care țin de alimentație (apă sau hrană contaminată). Factorii favorizanți care întrețin transmiterea acestor boli sunt: clima caldă și umedă prezentă tot timpul anului, statusul socio-economic precar și accesul limitat la apă potabilă și la servicii de sănătate adecvate.

Bolile infecțioase tropicale pot avea un impact major asupra sănătății, în special în zonele endemice dar odată cu globalizarea și cu creșterea frecvenței călătoriilor internaționale crește riscul de apariție a acestor boli și în alte regiuni ale lumii, motiv pentru care diagnosticul precoce și profilaxia sunt esențiale.

Cuvinte cheie: boli infecțioase tropicale, febra Dengue, febra galbenă, febra tifoidă, malaria, zone endemice


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

When to investigate fever – suspicion of tropical etiology in acute respiratory infections: case report

Abstract

Tropical infectious diseases are infectious pathologies encountered in tropical and subtropical regions, particularly in Africa, Asia, and Central and South America. Under the umbrella of “tropical infectious diseases,” there is a prominent group of four illnesses: malaria, yellow fever, typhoid fever, and dengue fever. Bacteria, viruses, parasites cause these diseases and are often transmitted through vectors (such as mosquitoes, ticks, flies) or via contaminated food and water sources. The main contributing factors that facilitate the transmission of these diseases are: a warm and humid climate year-round, poor socio-economic conditions, and limited access to clean water and adequate healthcare services. Tropical infectious diseases can majorly impact public health, especially in endemic areas. However, with globalization and the increasing frequency of international travel, the risk of these diseases appearing in other parts of the world is also growing. For this reason, early diagnosis and preventive measures are essential.

Keywords: tropical infectious diseases, Dengue fever, yellow fever, typhoid fever, malaria, endemic areas


Mai mult | Read more about Când trebuie investigată febra – suspiciunea etiologiei tropicale în infecțiile respiratorii acute: prezentare de caz


Managementul alopeciei areate în practica medicului de familie: prezentare de caz



Rezumat

Alopecia areata (AA) este o boală autoimună caracterizată prin pierderea non-cicatricială a părului de la nivelul scalpului, feței sau corpului. De obicei, apare într-o singură zonă și este autolimitată, dar rareori poate progresa spre alopecia totalis. AA este cauzată de interacțiunea dintre factori genetici și factori din mediul înconjurător. Diagnosticul este clinic și există mai multe opțiuni de tratament aplicat topic, iar în cazuri severe se poate folosi terapia sistemică imunosupresoare. AA se asociază adesea cu boli autoimmune precum dermatită atopică, vitiligo, boli tiroidiene și tulburări mentale. Aproximativ 50% dintre persoane vor recupera părul pierdut, dar evoluția este imprevizibilă.

Prezentăm cazul unei paciente de 25 de ani, care se prezintă în cabinetul medicului de familie cu o placă alopecică rotundă de aproximativ 4 cm la nivelul scalpului, fronto-parietal drept. Pacienta a efectuat câteva investigații de laborator, a fost supusă screening-ului pentru depresie și anxietate și a fost îndrumată spre dermatolog. Aceasta a început tratamentul cu Minoxidil aplicat topic și un preparat oral de vitamine și diverși produși naturali din plante. Pacienta rămâne atent monitorizată în perioada următoare pentru urmărirea progresiei sau regresiei bolii. Pacienții afectați de AA prezintă rate mai mari de depresie și anxietate. Medicul de familie are un rol important în managementul bolii: îndrumarea pacientului spre investigații, examen de specialitate și realizarea un diagnostic diferențial, dar și urmărirea evoluției acestuia.  Monitorizarea atentă a evoluției bolii este importantă, atât pentru evaluarea eficienței tratamentului, cât și pentru ajustarea abordărilor terapeutice atunci când este necesar. Având în vedere impactul psiho-social pe care AA îl poate avea asupra pacienților, evaluarea sănătății mentale este esențială. Medicul de familie joacă un rol crucial în identificarea problemelor de anxietate și depresie, oferind suport și îndrumare către specialiști în sănătatea mentală.

Cuvinte cheie: alopecia areata, impact psiho-social, managementul bolii, monitorizare


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Management of alopecia areata in the family medicine’s practice: case report

Abstract

Alopecia areata (AA) is an autoimmune disease characterized by non-scarring hair loss from the scalp, face, or body. It usually occurs in a single area and is self-limiting, but it can rarely progress to total alopecia. The interaction between genetic factors and an environmental trigger causes AA. The diagnosis is clinical, and there are several topical treatment options available; in severe cases, systemic immunosuppressive therapy may be used. AA is often associated with other autoimmune diseases such as atopic dermatitis, vitiligo, thyroid disorders, and mental health issues. Approximately 50% of individuals will recover from AA, but the progression is unpredictable.

We present the case of a 25-year-old female patient who presented to her family physician with a round alopecic patch of approximately 4 cm on the right frontoparietal area of the scalp. The patient underwent several laboratory investigations, was screened for depression and anxiety, and was referred to a dermatologist. She began treatment with topical minoxidil and oral food supplements for hair. The patient will be closely monitored in the following period to track the progression or regression of the disease. Patients affected by alopecia areata have higher rates of depression and anxiety. The family physician plays a significant role in managing the disease: guiding the patient towards investigations, conducting specialist examinations, making differential diagnoses, and monitoring the patient’s evolution. Close monitoring of the disease progression is important for evaluating treatment efficacy and adjusting therapeutic approaches if necessary. Given the psycho-social impact that alopecia areata can have on patients, a mental health assessment is essential. The family physician plays a crucial role in identifying anxiety and depression issues, providing support, and guiding patients toward mental health specialists.

Keywords: alopecia areata, psycho-social impact, disease management, close monitoring


Mai mult | Read more about Managementul alopeciei areate în practica medicului de familie: prezentare de caz


Sindromul Leriche în practica medicului de familie



Rezumat

Sindromul Leriche și boala arterială periferică reprezintă entități clinico-biologice dificil de gestionat în cabinetul medicului de familie. Medicul de familie, ca prim contact al pacientului cu sistemul medical, are rolul de a contribui la un diagnostic timpuriu, de a sfătui pacientul și aparținătorii cu privire la importanța aderenței la tratament dar și de a le oferi sprijin psiho-emoțional. Diagnosticul precoce oferă posibilitatea unui tratament prompt și încetinirea evoluției bolii. Complicațiile bolii sunt grevate de multiple implicații profesionale și sociale; complexitatea îngrijirii și costurile generate devin tot mai mari iar pacientul poate să ajungă o povară pentru societate și familie. Cazul prezentat intenționează să evidențieze rolul medicului de familie în gestionarea unui pacient diagnosticat cu sindrom Leriche, pacient cunoscut de vreme îndelungată cu boală arterială periferică și să sublinieze importanța managementului factorilor de risc  pentru această afecțiune la nivelul cabinetului de medicină de familie.

Cuvinte cheie: sindrom Leriche, management boală arterială periferică în medicina de familie


MEDICAL PRACTICE 

Complementary medicine

Clinical case presentation: Leriche Syndrome

Abstract

Leriche syndrome and peripheral arterial disease as clinical-biological entities are difficult to manage in the family doctor’s office. The family doctor, as the patient’s first contact with the medical system, has the role of contributing to an early diagnosis, to advise the patient and relatives about the importance of adherence to treatment but also to offer them psycho-emotional support. Early detection of the diagnosis offers the possibility of an early treatment and thus slowing down the evolution of the disease. The complications of this disease engage multiple professional and social implications; the complexity of the care and the costs generated are getting higher and the patient can become a burden for society and the family. The presented case intends to highlight the attribution of the family doctor in the management of a patient diagnosed with Leriche syndrome, a patient known for a long time with peripheral arterial disease and to emphasize the importance of the risk factors management for this condition at the level of the family medicine office.

Keywords: Leriche syndrome, peripheral arterial disease management in family medicine


Mai mult | Read more about Sindromul Leriche în practica medicului de familie


Îngrijirea unui pacient cu stare vegetativă – provocare pentru medicul de familie



Rezumat

Starea vegetativă a unui pacient resuscitat tardiv reprezintă o mare provocare pentru profesioniști. Îngrijirea pe o secție cu paturi implică numeroși profesioniști care asigură măsurile de nursing, mobilizarea pasivă, evaluarea și administrarea tratamentului, efectuarea investigațiilor, evaluarea socială. În momentul în care un pacient cu stare vegetativă este externat spre domiciliu, întreaga responsabilitate cade pe umerii unui singur membru din familie ajutat temporar de alte persoane din familie. Îngrijitorul principal din familie devine o persoană multipotentă care trebuie să suplinească echipa de profesioniști. El are nevoie de coordonare din partea medicului de familie pentru ca îngrijirea pacientului să fie corectă. Medicul de familie este pus mai rar în situația de management al unui pacient cu stare vegetativă acesta fiind un motiv important care impune reactualizarea cunoștințelor privind îngrijirea traheostomei, gastrostomei, leziunilor de decubit, schimbarea și îngrijirea sondei urinare.

Cuvinte cheie: stare vegetativă, îngrijire paliativă, domiciliul pacientului, medic de familie, coordonator


MEDICAL PRACTICE 

Case presentation

Caring for a patient with a vegetative state – a challenge for the family doctor

Abstract

The vegetative state of a late resuscitated patient is a great challenge for professionals. Care provided by palliative units’ teams involves: passive mobilisation, patients’ assessment, management of therapeutic plan, investigations, social and spiritual evaluation.  When a patient with a vegetative state is discharged home, the all of these responsibilities falls on the shoulders of a single person, usually a family, sometimes helped by other people from the family. The primary family caregiver must meet all the requirements of the multidisciplinary palliative care team. The general practitioner should be involved in helping and coordinating the primary caregiver in order to assure a correct and effective outcome. Therefore, the general practitioner, which otherwise is rarely meeting this kind of situations, should update his knowledge about specific requirements: tracheostomy, gastrostomy, decubitus lesions, changing and caring for the urinary probe.

Keywords: vegetative status, palliative care, patient’s home, family doctor, coordinator


Mai mult | Read more about Îngrijirea unui pacient cu stare vegetativă – provocare pentru medicul de familie


Acrocianoza în contextul tratamentului oncologic: prezentare de caz



Rezumat                                                             

Acrocianoza reprezintă o tulburare funcțională periferică care apare la nivelul extremităților (degetele de la mâini sau picioare și la nivelul feței). Mecanismul fiziopatologic se explică prin apariția vasospasmului în vasele mici de la nivelul dermului ca urmare a prezenței unor factori declanșatori: frig, toxice, medicație etc. O parte din medicația utilizată în patologia oncologică poate fi corelată cu apariția vasospasmului urmată de prezența acrocianozei.

Astfel, se prezintă cazul unei paciente în vârstă de 71 de ani care vine la medicul de familie pentru apariția durerii la nivelul degetelor V de picioare, urmată de prezența unei tumefacții de culoare violacee la nivelul acestor extremități, cu remisiunea simptomatologiei în poziția declivă și cu intensificarea simptomatologiei în poziție antigravitațională. Tumefacția evoluează în decursul câtorva zile spre leziune ulcerativă iar ulterior necrotică. Indicația de primă intenție a chirurgului vascular fiind de amputație bilaterală a degetelor V de la picioare. Din antecedentele personale patologice ale pacientei reținem hipertensiunea arterială esențială stadiul II cu risc adițional foarte înalt, diabetul zaharat tip 2 insulino-necesitant, insuficiența venoasă cronică CEAP 2 și adenocarcinomul mamar drept operat în 2007 și 2018, radio-chimiotratat, recidivant. Notabil din tratamentul pacientei este următoarea medicație: insulina, metformin, gliclazidă, nebivolol, amlodipină. De asemenea, medicația oncologică fulvestrant și abemaciclib, cel din urmă fiind recent introdus în schema de tratament. Corelând datele anamnestice cu examenul de laborator și aspectele decelate la ecografia Doppler a membrelor inferioare se pune diagnosticul de acrocianoză în contextul terapiei cu abemaciclib. Astfel, se sistează terapia cu abemaciclib și se introduce cilostazol, un inhibitor de fosfodiesterază de tip 3. Evoluția sub măsurile instituite este favorabilă cu închiderea leziunilor ulcerative, cu formarea unei cruste la nivelul zonelor necrotice, cu desprinderea ulterioară a acesteia, fără cicatrici și cu dispariția acrocianozei antigravitaționale.

Cuvinte cheie: acrocianoză, tratament, medicament, leziuni ulcerative


MEDICAL PRACTICE
Case presentation
Acrocyanosis in the context of oncological treatment: case report
Abstract

Acrocyanosis is a peripheral functional disorder that occurs in the extremities (fingers or toes and face). The physio-pathological mechanism is explained by the appearance of vasospasm in the small vessels in dermis as a result of the presence of some triggering factors: cold, toxic, medication, etc. Some of the medication used in oncological pathology can be correlated with the occurrence of vasospasm followed by the presence of acrocyanosis.We present the case of a 71-year-old patient who comes to the general practitioner for pain in the toes (V), followed by the presence of a purple-colored swelling of these extremities, with remission of symptoms in the inclined position and with the intensification of symptoms in the antigravity position. The swelling evolves over the course of a few days into an ulcerative and later necrotic lesion. The first indication of the vascular surgeon’s is the bilateral amputation of the toes. From the patient’s personal pathological history, we note essential arterial hypertension stage II with very high additional risk, type 2 insulin-requiring diabetes mellitus, chronic venous insufficiency CEAP 2 and adenocarcinoma of the right breast operated in 2007 and 2018, radio-chemotherapy, recurrent. Notable from the patient’s treatment is the following medication: insulin, metformin, gliclazidum, nebivolol, amlodipine and the oncology medication fulvestrant and abemaciclib, the last one is being recently introduced into the treatment. By correlating the anamnestic data with the laboratory examination and Doppler echo of the lower limbs, the diagnosis of acrocyanosis is made in the context of therapy with abemaciclib. This therapy is stopped and a type 3 phosphodiesterase inhibitor – cilostazol – is introduced. The evolution under the established measures is favorable with the closure of the ulcerative lesions, with the formation of a crust at the level of the necrotic areas, with self-removal, without further scarring and with the disappearance of the antigravity acrocyanosis.

Keywords: acrocyanosis, treatment, drug, ulcerative lesion


Mai mult | Read more about Acrocianoza în contextul tratamentului oncologic: prezentare de caz


Tumoră mare de braț: imagini clinice și considerații terapeutice



Lipomul poate crește pe orice parte a corpului, dar se găsește adesea pe gât, umeri, membrele superioare, precum și pe coapsă.