Ce lecții pot fi deja învățate din pandemia corona (covid 19) pentru politica de sănătate publică? Partea 2

De ceva vreme Europa se află sub vraja lui Covid-19. Ne amintim cum a început? Statisticile au dominat știrile din ultimele 2 luni: ca degetul pus pe rană! La început statisticile nu ne spuneau prea multe. Ne-au avertizat să fim atenți: sunt de încredere, sunt incluse toate decesele covid-19? Datele au arătat deficitul de protecție și tratament adecvat. Profesioniștii di sănătate au fost nevoiți să aleagă: cui să ofere o șansă de a supraviețui? Aparent, Europa nu era pregătită pentru o pandemie. A apărut o altă problemă: cine ar trebui să decidă cu privire la măsurile de combatere a pandemiei. În majoritatea țărilor, factorii de decizie și experții s-au alăturat cu înțelepciune într-o task force și au pregătit măsurile care trebuie luate. În unele țări, factorii de decizie s-au gândit – greșit – ei știu cel mai bine. Organizațiile internaționale au jucat un rol important consultativ, deși sfaturile lor nu au fost întotdeauna binevenite. Așadar, diverse țări au într-adevăr probleme și au fost nevoiți să solicite armata.

Sistemele de asistență medicală din diferite țări nu au fost pregătite și nu au putut face față pandemiei. Aceste experiențe pot stimula restructurarea unor sisteme de sănătate și modul lor de gestionare. Organizațiile internaționale ar putea evalua experiențele. Statisticile au arătat un număr mai mare de decese în unele țări, dar nu în toate. Unele țări nu au testat prezența infecției covid-19 și au raportat „zero”. Avem nevoie doar de statistici fiabile și date complete, culese în consecință după criterii bine definite, pentru a studia consecințele pandemiei. Experiențele cu pandemia covid-19 pot oferi multe lecții. Întrebarea este: suntem dispuși să învățăm?

Cuvinte cheie: Covid-19, pandemie, statistici, Organizația Mondială a Sănătății, sistem de asistență medicală


MEDICAL PRACTICE

UpToDate

Which lessons may already be learned from the corona pandemic (covid 19) for health care policy? Part 2

Prof. Dr. Wim J.A. van den Heuvel, Professor in Care Sciences, Honorary professor of University of Groningen and University of Maastricht, The Netherlands

Received: 25.04.2020 | Accepted:3.04.2020

Abstract

For some time Europe is under the spell of Covid-16. Remember how it started? Statistics dominated the news in de last 2 months: the finger on the pulse! In the beginning the statistics didn’t tell us much. They warned us to be careful: are they reliable, are all covid-19 deaths included? The data showed the shortage of proper protection and treatment. Health care professionals had to make choices: who to give a chance to survive? Apparently, Europe was not prepared for a pandemic. Another problem arose: who should decide about measures to beat the pandemic. In most countries, policymakers and experts joined wisely in a taskforce and prepared measures to be taken. In some countries policy-makers thought – wrongly – they know best. International organisations did play an important advisory role, although their advices were not always welcomed. So, various countries really run into problems and had to call for the army.
Health care systems in various countries were not prepared or able to deal with the pandemic. These experiences may stimulate to restructure some health care systems and the way they are managed. International organisations could evaluate the experiences. Statistics showed a higher number of death in some countries, but not in all. Some countries did not test the presence of a covid-19 infection and reported ‘zero’. We need only reliable statistics and complete data, collected accordingly to well-defined criteria, to study the consequences of the pandemic. The experiences with the pandemic covid-19 may offer many lessons. The question is: are we willing to learn?

Keywords: Covid-19, pandemic, statistics, World Health Organisation, health care system 


Read more about Ce lecții pot fi deja învățate din pandemia corona (covid 19) pentru politica de sănătate publică? Partea 2


Mecanisme moleculare și metode utilizate în descoperirea infecției COVID-19

Rezumat

În pandemia COVID-19 laboratoarele clinice se alătură acum Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), laboratoarelor de stat și de sănătate publică locale în testarea SARS-CoV-2, noul coronavirus care provoacă boala respiratorie, cunoscută sub numele de COVID-19. Identificarea persoanelor infectate prin testare îi va ajuta pe profesioniștii din domeniul medical să stabilească care bolnavi ar trebui să fie izolați și să primească îngrijiri la timp si îi ajută pe oficialii de sănătate publică să urmărească răspândirea virusului.

Cuvinte cheie: COVID-19, SARS-CoV-2, teste PCR, teste rapide


MEDICAL PRACTICE

UpToDate

Molecular mechanisms and methods used to detect COVID-19 infection

Abstract

In the COVID-19 pandemic, clinical laboratories are now joining the Centers for Disease Control and Prevention (CDC), state and local public health laboratories in testing SARS-CoV-2, the new coronavirus that causes respiratory disease, known as COVID-19. Identifying those infected through testing will help healthcare professionals determine which patients should be isolated and receive timely care and help public health officials track the spread of the virus.

Keywords: COVID-19, SARS-CoV-2, PCR test, rapid tests


Read more about Mecanisme moleculare și metode utilizate în descoperirea infecției COVID-19


Ce lecții pot fi deja învățate din pandemia corona (covid 19) pentru politica de sănătate publică? Partea 1

Rezumat

În prezent, nu există nici o îndoială că virusul corona (covid-19) a provocat o pandemie. Este o amenințare la nivel mondial, inclusiv la sănătatea publică fiind cea mai gravă amenințare de la pandemia de gripă H1N1 din 1918. Și nu s-a terminat încă. Nici nu știm când se va întâmpla. De aceea, acest articol nu poate intenționa să prezinte o evaluare completă a ceea ce se întâmplă în jurul crizei corona și mai precis rolul sistemelor de asistență medicală și al politicii de asistență medicală în această criză. Este nevoie de mai mult timp și de date pentru a efectua o analiză profundă, care poate arăta ce am putea și ar trebui să învățăm. Acum, obiectivul este să arătăm că am putea învăța de la această pandemie și că ar trebui să începem acum să ne gândim cum. Acest articol face parte dintr-o serie de lecții în curs de apariție. Considerați-l ca fiind câteva întrebări (preliminare).

Cuvinte cheie: COVID-19, coronavirus, pandemie


MEDICAL PRACTICE 
UpToDate
Which lessons may already be learned from the corona pandemic (covid 19) for health care policy? Part 1

Prof. Dr. Wim J.A. van den Heuvel, Professor in Care Sciences, Honorary professor of University of Groningen and University of Maastricht, The Netherlands

Received: 9.04.2020                         Accepted:10.04.2020

Abstract

By now there is little doubt that the corona-virus (covid-19) caused a pandemic.  It is a worldwide threat, including the public health. Considering public health, it is the most serious threat since the 1918 H1N1 influenza pandemic. And it not over yet. We even do not know when it will. So, this article cannot intend to present a complete evaluation of what is happening around the corona crisis and more specific the role of health care systems and health care policy in this crisis. It needs more time and data to execute a profound analysis, which may show what we could and should learn. Now, the objective is to indicate that we could learn from it and that we should start now to think about how. This article is part of ongoing lessons. Consider it as some (preliminary) questions.

Keywords: covid-19, coronavirus, pandemic


Read more about Ce lecții pot fi deja învățate din pandemia corona (covid 19) pentru politica de sănătate publică? Partea 1


Despre infecția #Covid-19

Un material primit de la Dr. Valeria Herdea, președinte Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie – AREPMF, editat acum câteva zile și util atât profesioniștilor din sănătate cât și publicului larg. Între timp statistica #COVID-19 s-a modificat în sens crescător, restul informațiilor rămân valabile. Puteţi citi materialul AICI.


Vol. 3 – Nr. 1 – Martie 2020

Revista Română de Medicina Familiei Vol 3, Nr 1, Martie 2020 Romanian Journal of Family Medicine Vol 3, No 1, March 2020   CUPRINS EDITORIAL Rețea de cabinete de consultații pentru copii Dr. Marinela Olăroiu PRACTICA MEDICALĂ UpToDate Fiziologia stomelor şi modificările metabolice pe care le produc Dr. Mihaela Leşe Cazuistică Toracocenteza in revărsatul pleural […]


Rețea de cabinete de consultații pentru copii

După o scădere usoară în 2019, mortalitatea infantilă din România continuă să fie cea mai ridicată din Europa: 6,5 la 1000 de nașteri, diferentă foarte mare între urban și rural (60-70% mai ridicată fată de mediul urban), rata mortalității 0-4 ani de două ori mai mare decât media de la nivelul Uniunii Europene. Paradoxal, susțin ONG-urile, resursele financiare alocate, PIB-ul la nivel de locuitor, sunt la același nivel că în alte țări din zonă, și cu toate astea, mortalitatea infantilă este dublă sau triplă.


Fiziologia stomelor şi modificările metabolice pe care le produc

Efectele pe termen lung ale pierderii continenţei, a scoaterii din circuit a unui segment de tract digestiv sau urinar, dar şi modificarea circuitelor fiziologice ale organismului, implică întotdeauna apariţia unor modificări metabolice de care uităm adesea toţi cei care îngrijim pacienţii cu stome.


Toracocenteza in revărsatul pleural

Patologia pleurală este extrem de heterogenă ca etiologie, evoluție clinică şi mortalitate, ceea ce face ca un pacient cu o boală pleurală să se poate prezenta la un număr variat de specialități medicale și chirurgicale. Pe de altă parte, orice afecțiune pleurală necesită din partea clinicianului promptitudine în investigarea și tratarea eficientă și sigură a bolnavului.


Interpretarea rapidă a rezultatelor în spirometrie

Spirometria este cea mai folosită explorare funcţională respiratorie, o investigație nedureroasă, ieftină și care durează relativ puțin. Poate fi efectuată începând de la vârsta de 6 ani. Este un test ce măsoară volumul de aer pe care un individ îl poate inspira sau expira într-o unitate de timp.


Pledoarie pentru antibiotice

Rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă cu impact major atât asupra populației cât și asupra sistemelor de sănătate. Consumul nejustificat de antibiotice exercită presiune de selecție asupra bacteriilor, fapt ce duce la amplificarea fenomenului mai sus menționat.