Revista Română de Medicina Familiei
ISSN 2601 – 4874 ISSN-L 2601 – 4874
Rezumat Infecția COVID-19 a adus cu sine o panoplie de manifestări neuropsihice mai mult sau mai puțin bine gestionate în departamentele specialităților medicale dinafara serviciilor de profil neurologic și/sau psihiatric. Delirium-ul, encefalopatia, tulburările olfactive și gustative, modificările bruște ale comportamentului, cefaleea și accidentele cerebrovasculare sunt cele mai frecvente complicații neuropsihice, dar nu trebuie ignorate crizele […]
Abstract Acute appendicitis is one of the most common causes of emergent abdominal surgery. About 1 in 1,000 pregnant women undergoes an appendectomy during pregnancy, of which only 1 in 1,500 confirms to be acute appendicitis. The main objective of this study is to present the clinical, imaging and preclinical diagnosis of acute appendicitis during pregnancy. […]
Abstract Cervical cytology, or the Babeş-Papanicolau smear, has proved its usefulness in screening cervical cancer and precursor lesions since the 1950s. Despite this, the low accuracy of its results became the necessary incentive for researchers to develop new diagnostic and triage tools in the form of biomarkers. The most important viral biomarker is HPV DNA, […]
Rezumat Îmbătrânirea demografică este caracterizată prin creșterea ponderii persoanelor vârstnice în structura generală a populației în majoritatea țărilor, inclusiv și în România. Până în 2100, se estimează la nivel global dublarea ponderii persoanelor în vârstă de peste 80 de ani, ajungând la 14,6 % din întreaga populație. În Uniunea Europeană se preconizează scăderea numărului persoanelor […]
Creșterea speranței de viață și eforturile susținute de a înțelege mecanismele îmbătrânirii pentru a le încetini mersul și a ne apropia, astfel, cât mai mult de dezideratul „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” au dus la o creștere spectaculoasă a numărului de vârstnici la nivel mondial. Acest fenomen a impus modificări fundamentale în […]
Revista Română de Medicina Familiei Vol 4, Nr 1, Martie 2021 Romanian Journal of Family Medicine Vol 4, No 1, March 2021 EDITORIAL Câți ani de viată sănătoasă s-au pierdut în pandemie? Dr. Marinela Olăroiu CERCETARE Articole originale Which European countries seem to contribute most in controlling the covid-19 pandemic? An exploration after 12 […]
La mai bine de un an de la identificarea virusului #SARS-CoV-2 și de pandemie #COVID19, bilanțul impactului în sănătatea publică este îngrijorător. Pe lângă efectele directe ale răspândirii infecției, decese și bolnavi cu COVID-19, se resimt din ce în ce mai mult, mai ales după primul val al pandemiei, efectele asupra sănătății cetățenilor.
Rezumat
Sistemele de îngrijire a sănătății la nivel mondial au fost supuse unor presiuni încercând să facă față pandemiei covid-19, în timp ce guvernele au luat măsuri pentru controlul pandemiei. Acest studiu explorativ încearcă să analizeze care țări europene au avut cel mai mare succes în acest sens. Studiul se concentrează pe cazurile și decesele confirmate cauzate de covid-19, din 2020 și pe căutarea de explicații pentru reziliență în 25 de țări europene. Componentele de reziliență ale fiecărei țări sunt evaluate între 2017 și 2020, pe baza datelor internaționale comparative. Numărul mediu de cazuri confirmate de covid-19 în 2020 în 25 de țări europene este de 29,6 la 100.000 de locuitori și numărul de decese confirmate de 0,9 la 100.000 de locuitori. Măsura în care cetățenii subliniază importanța regulilor, a valorilor și a unui guvern puternic are ca rezultat cazuri mai puțin confirmate și decese în pandemie. Investițiile financiare în sănătate și asistență socială (ca % din produsul intern brut) nu contribuie (direct) la mai puține victime ale pandemiei. Rezultatele acestui studiu explorativ ar putea stimula cercetări suplimentare cu privire la modul de abordare a pandemiilor în viitor.
Cuvinte cheie: covid-19, reziliență, Europa
Which European countries seem to contribute most in controlling the covid-19 pandemic? An exploration after 12 months
Abstract
Worldwide governments have taken measures to control the covid-19 pandemic. This study analyses which European countries have been most successful in doing so. However, data on the pandemic and on measures taken by governments are disputable. Alsoa variety of factors might influence the effectiveness of the measures taken. Confirmed cases and deaths due to covid-19 in 2020 are studied 25 European countries. Resilience components of each country are assessed based on international comparative data. The mean number of confirmed covid-19 cases in 2020 in 25 European countries is 29,6 per 100.000 inhabitants and the number of confirmed deaths 0,9 per 100.000 inhabitants. The extent to which citizens underline the importance of rules, values and a strong government results in less confirmed cases and deaths of the pandemic. Financial investments in health and social care (as % of the Gross Domestic Product) do not (directly) contribute to less victims of the pandemic. The outcomes of this exploration may stimulate further research how to deal with (future) pandemics.
Keywords: covid-19, resilience, Europe
Infecțiile tractului urinar (ITU) sunt o sursă comună de infecții în populație generală, reprezentând o cauza importantă de morbiditate și mortalitate la pacienți fără alte patologii asociate. Acestea reprezintă o cauza comună de spitalizare pentru toate vârstele, dar mai ales pentru vârstnici și deseori o cauza importantă de infecții nozocomiale.
Deoarece pandemia cu virusul COVID-19 reprezintă în prezent cel mai important eveniment și cel mare obstacol în calea sănătății și viitorului, cercetătorii de la nivel mondial încearcă soluționarea acestei boli infecțioase cu cel puțin un vaccin eficace.