COVID-19 la persoanele vârstnice – de la epidemiologie la recuperare

Rezumat Noul coronavirus (SARS-CoV-2) este o tulpină care nu a fost identificată anterior la om. Boala pe care o provoacă, denumită Covid-19, este o boală respiratorie și care se poate raspândi de la om la om. Studiile au demonstrat că, odată cu înaintarea în vârstă, crește și riscul de îmbolnavire severă cu noul coronavirus. Rata […]


Nașterea la domiciliu planificată – opțiune bazată pe dovezi sau doar alegere subiectivă?

Rezumat

Nașterea la domiciliu  rămâne contemporană, inegal răspândită și acceptată. Creșterea numărului de paturi în spitale, a controverselor privind siguranța nașterii la domiciliu și a mobilității populației a generat la nivel global o scădere a prevalenței nașterii la domiciliu. În prezent țara cu procentul cel mai mare de nașteri la domiciliu este Țările de Jos alături de Marea Britanie și Australia, acestea fiind recunoscute ca țări cu tradiție în asistarea nașterii la domiciliu. În România, fenomen relativ rar si izolat, nașterea acasă este exclusiv alegerea personală a viitoarei mame, cadrul legislativ al țării noastre reglementând doar situațiile accidentale în care apare o naștere precipitată.

Motivația femeii însărcinate pentru intenția de a naște acasă este datorată în principal dorinței ca acest moment să decurgă cât mai natural posibil în contrast cu medicalizarea excesivă a nașterii. Se mai aduc în discuție motive culturale, religioase și experiențe anterioare neplăcute în mediul spitalicesc.

Alegerea de a naște acasă ar trebui să facă parte dintr-un proces complex de evaluare a cunoștințelor, consiliere, obținerea  acordurilor informate legate de riscuri, beneficii și alternative și mai ales de  selectarea optimă a candidatelor pentru nașterea la domiciliu, astfel apărând noțiunea de naștere la domiciliu planificată. Dorința gravidei de a naște acasă este doar preambulul procesului de naștere la domiciliu planificată, proces care dorim să devină și în România o opțiune bazată și susținută de dovezi medicale, o alegere responsabilă a unei echipe complexe  centrată pe sănătatea viitoarei mame și copilului acesteia.

Cuvinte cheie: naștere planificată la domiciliu, candidată optimă, naștere acasă


MEDICAL PRACTICE
UpToDate
Planned home birth – evidence-based option or subjective choice?
Abstract
Birth at home still is contemporary, unevenly spread, and accepted. The increase in the number of hospital beds, the controversy over the safety of home births, and the mobility of the population have led to a global decline in the prevalence of home births. Currently, the country with the highest percentage of home births is the Netherlands, which along with the United Kingdom and Australia is recognized as a country with a tradition of home birth assistance. In Romania home birth, a relatively rare and isolated phenomenon is exclusively the personal choice of the future mother, the legislation of our country regulating only accidental situations in which a precipitate birth occurs.The motivation of the pregnant woman who wants to give birth at home is mainly due to the desire for this moment to take place as naturally as possible, in contrast to the excessive medicalization of the birth. Cultural, religious motives and previous unpleasant experiences in the hospital environment are also discussed.
Choosing to give birth at home should be part of a complex process of assessing knowledge, counselling, obtaining informed consent regarding the risks, benefits, and alternatives, and especially the optimal selection of candidates for home birth, thus defending the notion of planned home birth. The pregnant woman’s desire to give birth at home is just the preamble to the planned home birth process, a process that we want to become in Romania option-based and supported by medical evidence, a responsible choice of a multi-disciplinary team focused on the health of the mother and her child.

Keywords: home planned birth, optimal candidate, home birth


Read more about Nașterea la domiciliu planificată – opțiune bazată pe dovezi sau doar alegere subiectivă? …


Lipomatoza simetrică multiplă, Madelung disease – managementul unei bolii rare în medicina de familie

Rezumat

Boala Madelung cunoscută și sub numele de sindrom Launois-Bensaude, lipomatoză simetrică multiplă, lipomatoză simetrică benignă sau lipodistrofie cefalotoracică este un sindrom metabolic relativ rar. Se caracterizează printr-o acumulare neobișnuită de depozite de țesut adipos situate simetric în jurul gâtului, umerilor, pieptului și spatelui, trunchiului și brațelor. Etiologia rămâne neclară, dar este raportată asocierea cu consumul cronic de alcool. De asemenea, unele cercetări sugerează că tulburările endocrine, bolile hepatice, bolile maligne ale tractului respirator superior și sindroamele metabolice, cum ar fi hiperuricemia și hiperlipidemia, diabetul zaharat de tip 2 și hipotiroidismul, sunt implicate în boala Madelung (1). Diagnosticul se bazează pe anamneză și examen fizic complet, deși testele imagistice, cum ar fi ultrasunetele, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică pot fi necesare pentru diagnosticul diferențial. Prezentăm în acest caz un bărbat de 47 de ani cu o tumoră voluminoasă la nivelul gâtului, de consistență moale cu evoluție lent progresivă.

Cuvinte cheie: lipomatoză simetrică multiplă, tumoră adipoasă, consum de alcool


MEDICAL PRACTICE
Case report
Multiple symmetrical lipomatosis, Madelung disease – the management of a rare disease in family medicine
Abstract

Madelung disease otherwise known as Launois-Bensaude syndrome, multiple symmetrical lipomatosis, benign symmetric lipomatosis, or cephalothoracic lipodystrophy is a relatively rare metabolic syndrome. It’s characterized by an unusual accumulation of adipose tissue deposits located symmetrically around the neck, shoulders, chest, back, trunk, and upper arms. The aetiology remains unclear but the association with chronic alcohol consumption is reported. Also, some research suggests endocrine disorders, liver disease, upper respiratory tract malignancies, and metabolic syndromes such as hyperuricemia and hyperlipidaemia type 2 diabetes mellitus and hypothyroidism to be implicated in Madelung’s disease (1). Diagnosis is based on a good clinical history and physical examination, though imaging tests such as ultrasound, computerized tomography (CT)-scan, or magnetic resonance imaging may contribute to differential diagnoses. In this case report, we present a case of a 47 years old man with a voluminous tumor at the level of the neck of soft consistency with slow progressive evolution.Keywords: multiple symmetrical lipomatosis, fatty tissue tumor, alcohol consumption


Read more about Lipomatoza simetrică multiplă, Madelung disease – managementul unei bolii rare în medicina de familie …


Vol. 4 – Nr. 4 – Decembrie 2021

Revista Română de Medicina Familiei Vol 4, Nr 4, Decembrie 2021 Romanian Journal of Family Medicine Vol 4, No 4, December 2021   EDITORIAL ‘’One-stop-shop” sau ‘’consultația la fereastra”? Dr. Marinela Olăroiu   ARTICOLE ORIGINALE Cercetare Where to survive the pandemic in Europe?  A challenge for health care professionals / Unde să supraviețuiești pandemiei în […]


‘’One-stop-shop” sau ‘’consultația la fereastră”?

Una dintre primele probleme apărute în timpul pandemiei Covid19 în practica medicului de familie a fost cum să fie efectuată consultația față-în-față la cabinet sau la domiciliu, în condiții de maximă securitate atât pentru pacient cât și pentru personalul medical. De curând au fost publicate în BJGP Open (1) rezultatele unui studiu longitudinal calitativ folosind […]


Unde să supraviețuiești pandemiei în Europa? O provocare pentru profesioniștii din domeniul sănătății

Reziliența evaluează în ce măsură comunitățile sau țările au resurse disponibile pentru cetățeni în cazul unor evenimente adverse, adică dezastre, sărăcie, lipsă de servicii. Reziliența ridicată înseamnă că sunt disponibile resurse pentru cetățenii expuși riscului în cazul unor evenimente adverse. Din punct de vedere istoric, pandemiile au fost împărțite inegal între comunități mai mult sau mai puțin (de)favorizate.


Bronhopneumopatia cronică obstructivă – o temă de actualitate

Frecvenţa bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) este de 600 milioane de adulţi la nivel global, iar în România este de 8% din persoanele cu vârsta peste 40 de ani, potrivit unui studiu realizat în anul 2019 de către Societatea Română de Pneumologie.


Utilitatea factorilor prognostici în insuficiența cardiacă avansată în practica medicului de familie

Insuficiența cardiacă reprezintă o afecțiune progresivă caracterizată printr-o scădere a funcției pompei cardiace. Aceasta afectează 4,7% din populația României cu vârsta peste 35 de ani. Scopul acestei revizuiri este de identificare a factorilor prognostici și intervențiile adecvate pentru managementul pacienților cu insuficiență cardiacă avansată în medicina de familie.