Rezumat

După ultimul protest #nusemnăm inițiat de două organizații ale medicilor de familie din România, discuțiile cu decidenții politici nu au determinat nici reducerea birocrației și nici creșterea semnificativă a veniturilor. Eșecul s-a datorat în mare măsură diferențelor dintre ce doresc medicii de familie și ce trebuie să facă și – din acest motiv – lipsa de solidaritate și de unitate de vederi în rândul medicilor de familie afiliați și neafiliați unei organizații profesionale.

La întrebarea: cum se realizează și ce fel de asociație poate să reprezinte pe toți medicii de familie? Bazat pe experiența medicilor din țările occidentale răspunsul este: cea mai bună formă de reprezentare este o asociație profesională all-in-one care să aibă atribuții și competențe profesional-științific-educaționale și sindicale, adică expertiză și cunoștințe, în educație, în formarea de rețele, în algerea partenerilor și în exercitarea de înfluență. În acest articol este schițat modelul unei asociații profesionale cu toate atributele.

Cuvinte cheie: medicină de familie, expertiză, organizare, asociație profesională, sindicat

COMMENTS

OPINIONS

Plan B: reorganizing professional associations of family doctors

Abstract

After the last protest #nusemnăm (#wedonotsign) initiated by two Romanian family physicians’ organizations, the discussions with the political decision-makers did not reduce bureaucracy for family doctors neither a significant increase of their income. The failure was largely due to differences in ‘what do family doctors want and what do they have to do’ and – because of that – a lack of solidarity among family physicians, affiliated and not affiliated to a professional organization.

To the question: how to realise an organisation, which is able to represent all family physicians? Based on the experiences of organisations of physicians in western countries, the answer is: an optimal organisation represents all family physicians. To do so, the organisation has professional-scientific-educational and trade-union competencies, i.e. expertise and knowledge, education and training, network and power. This article outlines such a model for a professional association.

Keywords: family medicine, expertise, organization, professional association, trade union

Greva și modelul polder

A face greva este un gest fără rost, așa au constatat asociațiile medicilor olandezi, care au anunțat de acum câțiva ani că nu vor mai apela la această formă de protest pentru a rezolva conflictele cu autoritățile. Și s-au ținut de cuvânt considerând că cea mai eficientă metodă de rezolvare a conflictelor sau de implementare a schimbărilor și inovațiilor este așa numitul model polder (insulă plutitoare), adică luare deciziilor prin consultări și negociere, ce presupune inevitabilul compromis. Încă din Evul Mediu, având la dispoziție pământ puțin și amenințați într-una de mare și de inundații, olandezii au învățat să conlucreze între ei, idiferent de clasă socială, divergențe de opine, culoarea pielii, etc. În acest fel și-au păstrat pământurile deasupra apelor și și-au unit forțele că să creeze pământ nou folosind ca bază insulele plutitoare (poldere), pe care le-au transformat în pământ stabil, construind diguri, poduri, canale și controlând nivelul apei cu morile de vânt. Așa s-a ajuns la dezvoltarea unei culturi a negocierii și a compromisului, a interesului comunitar mai presus de cel personal, în care munca în echipă, implicarea socială, disciplina și respectul față de cel de lângă tine, sunt aspecte esențiale ale societății civile.

Esența modelului polder este cooperarea în ciuda diferentelor. Printre neajunsurile utilizării lui se numără durata destul de lungă până la luarea unei decizii, deoarece toate părțile implicate trebuie să își exprime părerile, un proces ce necesită timp. Poate cele mai importante aspecte pentru calitatea dezbaterii în grupul polder sunt mandatul și expertiza celor din jurul mesei și dorința părților de a ajunge la un compromis.

La ințitiativa medicilor tineri, modelul polder a fost utilizat din anii ‘’60 la reformarea sistemului medical olandez și astăzi este cu succes folosit în procesul de luare a deciziilor în asociații, instituții, comitete, comisii, grupuri de lucru.

Sindicat versus asociație profesională cu toate atributele 

După ultimul protest #nusemnăm inițiat de două organizații ale medicilor de familie, discuțiile în jurul mesei cu decidenții politici nu au determinat nici reducerea birocrației și nici creșterea semnificativă a veniturilor. Eșecul s-a datorat în mare măsură diferențelor dintre ce doresc medicii de familie și ce trebuie să facă și – din acest motiv – lipsa de solidaritate și de unitate de vederi în rândul medicilor de familie afiliați și neafiliați unei organizații profesionale.

Felul cum sunt organizați în prezent medicii de familie constituie un exemplu bun de fărâmițare; ei sunt constituiți în patronate, colegiu, societate academică, societăți/asociații naționale sau județene.

Dacă în tabăra autorităților s-au schimbat, – dar nu din cauza acestui protest -, din nou oamenii de la vârf, premier, ministru și președinte CAS, în organizațiile medicilor de familie s-a așternut deocamdată tăcerea. Să se lucreze oare la elaborarea unui Plan B?

În opinia mea, acest Plan B ar trebui să fie reorganizarea asociațiilor profesionale ale medicilor de familie; în prezent niciuna dintre ele nu poate spune că reprezintă majoritatea medicilor de familie din țară și este principalul motiv pentru care autoritățile, politicienii, nu țin cont de părerile lor.

Făcând o paranteză, ce fel de asociație profesională i-ar putea reprezenta cel mai bine pe medici, un sindicat și/sau o asociație profesională cu toate atributele?

Dacă ar fi vorba numai de revendicări materiale, unii cred că sindicatul este cea mai bună alegere. Dar, susțin alții, sindicatul nu se potrivește cu imaginea pe care medicii doresc să le fie atribuită, și anume, un grup de intelectuali elitiști, mai puțin dornici să iasă în stradă și să strige lozinci în fața guvernului. Un alt neajuns, este faptul că un sindicat nu va reuși să atragă medicii mai bine cotați din sistem sau din sisteme paralele, care au mai puține griji financiare și sunt mai puțin expuși fluctuațiilor pieței serviciilor medicale (specialiștii bine plătiți, academicienii, cercetătorii pur sânge, medicii din sistemul privat sau din ministere și alte rețele medicale, etc.).

Acest grup se va îndrepta mai degrabă către o asociație profesional-științifică. Deși sunt un grup mai puțin numeros participarea lui la viață de asociație este esențială, în primul rând pentru îmbunătățirea calității serviciilor (prin standarde, protocoale, cercetări) care de fapt stabilesc în final valoarea punctului sau a serviciului. Nu trebuie uitat că ei ocupă cele mai bune poziții în sistem și au mai multe contacte la nivel național și internațional decât majoritatea, ceea ce poate, în anumite momente, să fie în folosul unei asociații.

Bazat pe experiența medicilor din țările occidentale răspunsul este: cea mai bună formă de reprezentare este o asociație profesională all-in-one care să aibă atribuții și competențe profesional-științific-educaționale și sindicale, adică expertiză și cunoștințe, în educație, în formarea de rețele, în algerea partenerilor și în exercitarea de înfluență, de putere.

 Asociația profesională all-in-one: repere

O astfel de asociație nou constituită sau rezultată din fuzionarea celor existente, este în măsură să coalizeze toate forțele, să apere drepturile și poziția în sistem a medicului de familie, să determine o finanțare obiectivă, să stimuleze practica bazată pe dovezi și formarea de rețele de lucru cu specialiștii, să garanteze calitatea actului medical din asistență primară și în acest fel să contribuie la dezvoltarea specialității medicină de familie.

Asociația all-in-one trebuie să aibă reprezentare națională, cel puțin 90 % din medicii din familie să devină membrii cotizanți și majoritatea dintre ei să se implice, să participe activ la viață de organizație. Atragerea de membri se poate face doar dacă o asociație profesională dovedește Transparență în luarea deciziilor (prin democrație directă: implementarea votului la distanță), garantează dreptul la Opinie, stimulează Participarea, Informează membrii la timp și corect, Comunică cu toți și prin toate canalele și Susține intiativele membrilor de la toate nivele.

Structura ideală este un model de organizare simplu, bazat pe puțini la vârf și mulți la bază și fără cumul de funcții. Liderul trebuie să fie carismatic, un fel de ambasador, înarmat cu diplomație, expertiză în domeniu și un CV pe măsură, secondat de un colectiv de conducere din doar câteva persoane, cu aceleași calități. Departamentele și grupurile de lucru trebuie să fie funcționale, flexibile, alcătuite din persoane dedicate și cu experiență care să lucreze pe teme prioritare și actuale de interes general. Având în vedere o posibilă reorganizare teritorială a țării în regiuni (istorice), înființarea de noi case de asigurări, private, cel mai probabil regional, particularitățile legate de indicatorii de sănătate, dar și faptul că nu în toate județele sunt în prezent asociații profesionale ale medicilor de familie, actualele asociații județene ar trebui să se regrupeze pe regiuni.

Avantajele unei astfel de asociații profesionale pentru medicii de familie sunt date de atributele care acum nu se regăsesc în alcătuirea și funcționarea celor existente:

– trimiterea unui alt fel de mesaj: #rezistăm #nucedăm #ne(re)organizam #suntemsolidari!

– comunicarea printr-o singură voce și coordonarea/centralizarea acțiunilor de protest, luărilor de poziție: în prezent asociațiile, lideri/membri se întrec în inițiative, în trimiterea de scrisori deschise, comunicate și să își dea cu părerea, pe site-uri, la tv, rețele de socializare;

– simplificarea procesului decizional: dispariția șefilor inutili și a membrilor dormanți din comisii sau grupuri de lucru;

– stimularea participării la viață de asociație: în prezent, chiar dacă ar vrea, unui medic de familie nu îi este ușor să aleagă din ce asociație să facă parte, nici din punct de vedere financiar și nici participativ, din lipsă de timp și de bani;

– îmbunătățirea imaginii de grup: dispariția medicului patron și a patronatelor medicilor de familie și odată cu aceasta a percepției legată de înțelesul acestor cuvinte;

– creșterea șanselor de a face lobby: având reprezentativitate, peste 10.000 de membrii cotizanți în loc de tot atâția patroni izolați, medicii de familie vor fi mai greu de ignorat la negocieri (cu casele de asigurări, minister sau alte instanțe), în dezbateri, de politicieni în caz de propuneri legislative, de media;

– ajungerea mai rapidă la o unitate de vederi în toate aspectele profesiei: învățământ, educație continuă, servicii, costuri, modele manageriale;

– comasarea și îmbinarea expertizei într-un loc central și la nivel de regiuni;

– sporirea și o mai bună utilizare a resurselor financiare: mi ai multe resurse la un loc și distribuire transparentă în funcție de prioritățile grupului profesional.

Demersul înființării unei astfel de asociații noi poate fi inițiat de un grup de lucru de medici de familie vizionari, de toate vârstele, gata să facă (și) voluntariat și să se sacrifice pentru binele general. Metaforic, medicii de familie care doresc cu adevărat schimbare și vor să se implice sunt așa numita generație B sau lupii tineri ; într-o lume în care speranța de viață crește continuu a fi tânăr este de fapt o percepție: Age is not an issue it’s just a number.

Conflict de interese: nu există