Rubrica Disciplinei Medicina de familie UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca si a Asociației Medicilor de familie Cluj – Pagina 2

Rolul imagisticii în medicina de familie: accesibilitate, valoare clinică și responsabilitate profesională

Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,2,3, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,2,3, Dr. Corina Dascăl2,3, Șef lucr. univ. dr. Livia Sorina Pop1,4, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca „Iuliu Hațieganu’’, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 10.02.2026 • Acceptat pentru publicare: 27.02.2026

Rezumat

Articolul analizează rolul explorărilor imagistice în asistența primară, subliniind beneficiile, limitele și riscurile asociate, precum și responsabilitățile profesionale ale medicului de familie în ceea ce privește recomandarea și efectuarea acestora în practica zilnică.

Ecografia și point-of-care ultrasound (POCUS) sunt exemple de explorări imagistice care, folosite în mod echilibrat, reduc gradul de incertitudine, putând orienta rapid către un diagnostic de certitudine. De asemenea, colaborarea eficientă cu serviciile de radiologie și integrarea rezultatelor în contextul clinic al pacientului cresc calitatea actului medical.

În practica medicului de familie, recomandarea explorărilor imagistice se poate face ca urmare a examenului clinic, poate fi influențată de așteptările pacienților, sau de presiunea pusă asupra medicului de a exclude patologii severe, dar pot exista și limitări administrative în ceea ce le privește. De cele mai multe ori, experiența medicului se va vedea în capacitatea acestuia de a limita ceea ce este inutil. A nu cere o investigație nejustificată este o formă de responsabilitate profesională, nu o lipsă de implicare față de pacient.

Explorările imagistice reprezintă instrumente utile solicitate în urma examenului clinic, și nu reprezintă un substitut al acestuia. Valoarea reală a imagisticii în medicina de familie rezultă din modul în care aceasta vine în întâmpinarea nevoilor reale ale pacientului.

Cuvinte cheie: imagistică medicală, medicină de familie, ecografie, POCUS, responsabilitate profesională

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

The role of imaging in family medicine: between accessibility, clinical value and professional responsibility

Abstract

The article analyses the role of imaging investigations in primary care, highlighting their benefits, limitations and associated risks as well as the professional responsibilities of the family physician regarding the recommendation and performance in daily practice.Ultrasound and point-of-care ultrasound (POCUS) are examples of imaging modalities that, when used in a balanced manner, reduce diagnostic uncertainty and can rapidly guide toward a definitive diagnosis. Furthermore, effective collaboration with radiology services and the integration of imaging results into the patient’s clinical context contribute to improving the quality of medical care.

In family practice, the recommendation of imaging investigations may follow the clinical examination, may be influenced by patient expectations or by the pressure to exclude severe pathologies; administrative limitations may also play a role. In most cases, a physician’s experience is reflected in their ability to limit unnecessary investigations. Refraining from requesting an unjustified test represents a form of professional responsibility, not a lack of involvement in patient care.

Imaging investigations are useful tools requested following the clinical examination and do not substitute for it. The true value of imaging in family medicine lies in how it responds to the real needs of the patient.

Keywords: medical imaging, family medicine, ultrasound, POCUS, professional responsibility

Tiroidita Hashimoto în practica curentă a medicului de familie

Mădălina-Ionela Chiriac (Bozac)1,2,4, Șef lucr. dr. Radu Revnic2,3,5, Conf. univ. dr. Aida Puia2,3,5

1Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca, România, 2Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 3Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 4Endocrinologie, 5Medicină de familie

Primit: 18.02.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.03.2025

Rezumat

Tiroidita Hashimoto este o afecțiune autoimună în care are loc producerea de anticorpi împotriva glandei tiroide, respectiv anticorpi anti tiroperoxidază și/sau anticorpi anti-tiroglobulină (ATg). Acești anticorpi cauzează inflamație în glanda tiroidă iar în timp inflamația poate cauza gușă si/sau hipotiroidism. Procesul de inflamație evoluează insidios la majoritatea pacienților. Această afecțiune este cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului. TH poate apărea la orice vârstă, fiind mai frecventă la sexul feminin. Tabloul clinic include inițial semne și simptome subtile precum oboseală, constipație, tegumente uscate, creștere în greutate, care pot progresa în decurs de luni, ani. Prezentarea clinică a pacienților poate să includă hipotiroidism subclinic, hipotiroidism frust, mai rar hashitoxicoză. Diagnosticul se realizează pe baza evaluării funcției tiroidiene și a anticorpilor antitiroidieni. Tratamentul hipotiroidismului cauzat de TH este cu hormoni tiroidieni.

Cuvinte cheie: tiroidita Hashimoto, hipotiroidism, gușă, tiroidită autoimună

MEDICAL PRACTICE

Dialogue between specialties

Importanța diagnosticului precoce al neoplaziilor în cadrul medicinii de familie

Abstract

Hashimoto’s thyroiditis is an autoimmune disorder characterized by antibodies directed against the thyroid gland, namely anti-thyroperoxidase antibodies and/or anti-thyroglobulin antibodies. These antibodies trigger inflammation in the thyroid gland, and over time, this inflammation can lead to goitre and/or hypothyroidism. The inflammatory process progresses insidiously in most patients. This condition is the most common cause of hypothyroidism. HT can occur at any age and is more common in women. The clinical picture initially includes subtle signs and symptoms such as fatigue, constipation, dry skin, and weight gain, which can progress over months or years. The clinical presentation of patients may include subclinical hypothyroidism, frost hypothyroidism, and, more rarely, Hashimoto’s thyroiditis. The diagnosis is based on thyroid function testing and antithyroid antibody evaluation. The treatment of hypothyroidism caused by TH is with thyroid hormones.

Keywords: Hashimoto’s thyroiditis, hypothyroidism, goitre, autoimmune thyroiditis

Alopecie cicatriceală: carcinom bazo-celular sau lupus discoid?

Dr. Ariana Aldea1,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie

Primit: 18.02.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.03.2025

Rezumat

Acest studiu de caz descrie evoluția unei paciente în vârstă de 60 de ani, care s-a prezentat la medicul de familie cu o placă de alopecie cicatricială localizată parietal, apărută aproximativ în urmă cu un an, subsecvent unui traumatism al scalpului. Din antecedentele personale reținem hipertensiunea arterială esențială și obezitatea de gradul I. La examinarea locală se evidențiază o zonă de alopecie cicatricială, cu o arie centrală albicioasă, atrofică, traversată de vase arborizate. Pe baza acestor elemente clinice se conturează suspiciunea unui carcinom bazocelular. Contextul prezentării clinice atipice determină medicul de familie să decidă necesitatea continuării investigațiilor, în final biopsia cutanată relevând degenerescență vacuolară a celulelor bazale (dermatită de interfață), însoțită de infiltrat limfocitar, și implicit diagnosticul de lupus eritematos discoid.

Cuvinte cheie: alopecie cicatricială, lupus eritematos discoid, medicină de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Scarring alopecia: basal cell carcinoma or discoid lupus?

Abstract

This case study describes the evolution of a 60-year-old female patient who presented to her family doctor with a patch of scarring alopecia on the parietal region, which developed approximately one year ago following a scalp injury. Her personal history included essential hypertension and grade I obesity. Local examination revealed an area of scarring alopecia with a whitish, atrophic central area crossed by arborized vessels. Based on these clinical findings, basal cell carcinoma was suspected. The atypical clinical presentation led the family doctor to continue investigations, and ultimately a skin biopsy revealed vascular degeneration of the basal cells (interface dermatitis), accompanied by a lymphocytic infiltrate and, implicitly, a diagnosis of discoid lupus erythematosus.

Keywords: cicatricial alopecia, discoid lupus erythematosus, family medicine

Boala celiacă în practica medicului de familie

Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,4, Șef lucr. dr. Radu Revnic1,2,5 , Asist. univ. dr. Bianca Olivia Cojan Mânzat1,2,5 , Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,5, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,5, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,6, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină internă, 5Medicină de familie, 6Medicină legală,

Primit: 30.09.2025 • Acceptat pentru publicare: 10.11.2025

Rezumat

Boala celiacă este o afecțiune multisistemică autoimună care afectează indivizii cu sensibilitate față de gluten și unele proteine înrudite. Este o afecțiune răspândită peste tot în lume, în prezent remarcându-se o tendință de creștere a incidenței. Se apreciază că diagnosticarea bolii celiace este adesea suboptimală, momentul diagnosticului fiind adesea întârziat cu mai mulți ani. Pe de altă parte, testarea serologică a devenit tot mai accesibilă în ultimii ani, facilitând astfel calea spre diagnostic. Majoritatea pacienților cu boala celiacă confirmată răspund foarte bine la dieta fără gluten, observându-se o ameliorare semnificativă a simptomatologiei deja după câteva zile de la inițierea dietei. Depistarea timpurie și monitorizarea periodică, de lungă durată, prin medicul de familie a bolii ajută la reducerea ratei complicațiilor și în consecință ameliorează calitatea vieții pacienților.

Cuvinte cheie: boala celiacă, medicul de familie, testare, diagnostic, monitorizare

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Celiac disease in family doctor practice

Abstract

Celiac disease is an autoimmune multisystem disease, which affects individuals who are sensitive to gluten and related proteins. It is a disease, that is widespread throughout the world and currently there is a trend of increasing incidence. It is estimated, that the diagnosis of celiac disease is often suboptimal, with the time of diagnosis often being delayed by several years. On the other hand, serological testing has become increasingly accessible in recent years, thus facilitating the path to diagnosis. Most patients with confirmed celiac disease respond very well to the gluten-free diet, with a significant improvement in symptoms observed already a few days after starting the diet. Early detection and regular, long-term monitoring, of the disease by the family doctor helps to reduce the rate of complications and consequently improves patient’s quality of life.

Keywords: celiac disease, family physician, testing, diagnosis, follow-up

Sindromul de ochi uscat: provocari de diagnostic si management in medicina de familie

Dr. Andra Angheluș1,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop`1,2,4, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,5, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.12.2025

Rezumat

Boala oculară de tip „ochi uscat” este o afecțiune multifactorială care afectează integritatea funcțională a suprafeței oculare. Ea apare din cauza producerii insuficiente de lacrimi sau a evaporării excesive a acestora, ceea ce perturbă echilibrul filmului lacrimal și provoacă disconfort ocular. Creșterea utilizării ecranelor, poluarea și anumite boli sistemice contribuie la incidența crescută a acestei afecțiuni.

Medicii de familie joacă un rol esențial, fiind primul contact al pacienților cu sistemul medical. Deși nu dispun întotdeauna de echipamente oftalmologice avansate, aceștia pot contribui la recunoașterea simptomelor și la creșterea gradului de conștientizare.

Filmul lacrimal are trei straturi – lipidic, apos și mucos – iar disfuncția oricăruia dintre ele poate duce la uscăciune oculară, de obicei prin mecanisme de secreție redusă sau evaporare crescută. Factorii moderni precum utilizarea îndelungată a ecranelor sau purtarea lentilelor de contact agravează problema.

Diagnosticul se bazează în special pe anamneză și simptome precum arsură, usturime, mâncărime sau vedere încețoșată. Istoricul pacientului poate indica factorii declanșatori și impactul asupra vieții zilnice.

Cuvinte cheie: sindromul de ochi uscat, keratoconjunctivită sicca, medicina de familie

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Dry Eye Syndrome: diagnostic and management challenges in family medicine

Abstract

Dry eye is a multifactorial ocular disease that affects the functional integrity of the ocular surface. It occurs due to insufficient tear production or excessive tear evaporation, which disrupts the balance of the tear film and causes ocular discomfort. Increased screen use, pollution, and certain systemic diseases contribute to the increased incidence of this condition.

Family physicians play a crucial role as patients’ first point of contact with the healthcare system. Although they do not always have advanced ophthalmological equipment, they can help recognize symptoms and raise awareness.

The tear film has three layers—lipid, aqueous, and mucous—and dysfunction in any of them can lead to dry eyes, usually through mechanisms of reduced secretion or increased evaporation. Modern factors such as prolonged use of screens or wearing contact lenses exacerbate the problem.

Diagnosis is based primarily on history and symptoms such as burning, stinging, itching, or blurred vision. The patient’s history may indicate triggers and the impact on daily life.

Keywords: dry eye syndrome, keratoconjunctivitis sicca, family medicine

Sindromul PANDAS – de la simptom la diagnostic. Perspective din practica medicului de familie

Dr. Andra Angheluș1,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop`1,2,4, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,4, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.12.2025

Rezumat

Sindromul PANDAS (Pediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) este o entitate clinică caracterizată prin debutul brusc și sever al simptomelor obsesiv-compulsive (OCD) și/sau al ticurilor la copii prepubertari, cu o evoluție episodică, asociată temporal cu o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A și cu prezența unor anomalii neurologice precum hiperactivitate motorie sau mișcări coreiforme

În practica de zi cu zi, medicul de familie se află adesea în poziția de a observa primele semne ale unei tulburări cu debut acut, înainte ca familia să ajungă la un medic de altă specialitate. În acest context, PANDAS ridică o provocare particulară: simptomatologia apare brusc, este intensă, uneori dramatică, iar părinții se prezintă frecvent speriați, în căutarea unei explicații clare. Medicul de familie trebuie, astfel, să aibă capacitatea de a recunoaște situațiile în care o infecție aparent banală poate declanșa o schimbare comportamentală rapidă și profundă.

Prezentăm cazul unei fetițe în vârstă de 5 ani și 1 lună, născută la termen, cu dezvoltare psihomotorie normală, care a fost adusă la consult pentru debutul brusc al unor manifestări motorii involuntare și modificări comportamentale semnificative, apărute cu o săptămână anterior prezentării.

Cuvinte cheie: sindromul PANDAS, infecție streptococică, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

PANDAS syndrome – from symptom to diagnosis. Perspectives from the practice of the family doctor

Abstract

PANDAS syndrome (Paediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) is a clinical entity characterized by the sudden and severe onset of obsessive-compulsive symptoms (OCD) and/or tics in prepubertal children, with an episodic evolution, temporally associated with an infection with beta-haemolytic streptococcus group A and with the presence of neurological abnormalities such as motor hyperactivity or choreiform movements.

In everyday practice, the family doctor is often in the position of observing the first signs of an acute onset disorder, before the family reaches a doctor of another specialty. In this context, PANDAS poses a particular challenge: the symptomatology appears suddenly, is intense, sometimes dramatic, and the parents frequently present frightened, looking for a clear explanation. The family doctor must, therefore, have the ability to recognize situations in which an apparently trivial infection can trigger a rapid and profound behavioural change.

We present the case of a 5-year-old girl, born at term, with normal psychomotor development, who was brought to the consultation for the sudden onset of involuntary motor manifestations and significant behavioural changes, which occurred one week prior to presentation.

Keywords: PANDAS syndrome, streptococcal infection, family doctor

Bacteriuria asimptomatică la adult – recomandări

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, , 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol

Conflict de interese: nu există

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 30.11.2025

Bacteriuria asimptomatică (BA) este diagnosticul formulat la pacienții care nu prezintă simptome specifice unei infecții ale tractului urinar (ITU) la care se izolează bacterii ≥10⁵ unități formatoare de colonii(UFC)/ml într-o probă de urină prelevată în condiții de igienă corespunzătoare (1,2).

BA va fi luată în considerare atât în lipsa simptomelor specifice ITU (disurie, polakiurie, imperiozitate micțională, durere suprapubiană, febră) cât și în lipsa simptomelor nespecifice care frecvent sunt atribuite unei ITU, cu precădere la populația vârstnică la care prevalența BA este mare (3).

Aderența la tratamentul de lungă durată – date actuale

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia 1,2,4, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu 1,5, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu 1,4, Asist. univ. dr. Dascăl Vlad1,3,4, Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,6, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,4, Șef lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina Livia Pop1,6, Șef lucr. univ. dr. Ovidiu Chiroban1,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală, 6Medicină internă

Primit: 10.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Rezumat

Aderența la tratamentul de lungă durată este una din problemele existente la toate nivelele sistemului de sănătate, medicul de familie fiind unul dintre profesioniști care pot să abordeze acest aspect cu pacienții, în special pe cei cu boli cronice care necesită o monitorizare susținută. În recenzia de față vom încerca să actualizăm date despre acest topic, axându-ne pe necesitatea implementării termenului de aderență la tratament versus complianță, pe date actuale despre magnitudinea fenomenului, pe factorii contributori ai aderenței, pe aspecte specifice prezente în anumite patologii și intervențiile pe care le putem avea pentru a crește aderența la tratamentul de lungă durată.

Analiza studiilor recente din literatura medicală subliniază importanța acestei dimensiuni în abordarea holistică a pacientului. Integrarea evaluării aderenței la tratament în managementul pacientului cronic este o concluzie comună tuturor nivelelor de servicii medicale.

Cuvinte cheie: aderența la tratament, factori contributori, intervenții

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Adherence to long-term treatment – up to date

Abstract

Adherence to long-term treatment is one of the existing problems at all levels of the health system, the family doctor being one of the professionals who can address this aspect with patients, especially those with chronic diseases that require sustained monitoring. In this review we will try to update data on this topic, focusing on the need to implement the term adherence to treatment versus compliance, on current data on the magnitude of the phenomenon, on the contributing factors of adherence, on specific aspects present in certain pathologies and the interventions that we can have to increase adherence to long-term treatment.

The analysis of recent studies in the medical literature emphasizes the importance of this dimension in the holistic approach to the patient. Integrating the assessment of medication adherence in the management of chronic patients is a common conclusion for all levels of medical services.

Keywords: adherence to treatment, contributing factors, interventions

Consecințele legale ale noncomplianței la tratament

Șef lucr. univ. dr Ovidiu Chiroban1,3, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4
1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Medicină legală, 4Medicină de familie
Primit: 10.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Rezumat

Complianța la tratament este o caracteristică a activității clinice ce implică deopotrivă medicul și pacientul. Pe lângă succesul terapeutic care este direct legat de complianță, implicațiile juridice și etice sunt manifeste mai ales atunci când din diverse motive pacientul nu este compliant sau medicul nu a informat corect și complet pacientul.

În materialul de față vom prezenta principalele aspecte juridice și etice, exemplificând prin câteva din cele mai importante articole de lege care reglementează acest aspect.

Cuvinte cheie: noncomplianța, acord informat, aspect legale

MEDICAL PRACTICE

Legislation

Legal consequences of noncompliance with treatment

Abstract

Medication adherence is a characteristic of clinical activity that involves both the doctor and the patient. In addition to the therapeutic success that is directly related to adherence, the legal and ethical implications are evident, especially when, for various reasons, the patient is not compliant or the doctor has not informed the patient correctly and completely.

In this material, we will present the main legal and ethical aspects, exemplifying some of the most essential articles of law that regulate this aspect.

Keywords: nonadherence, informed consent, legal aspects

Abordarea manifestărilor bolii aterosclerotice în medicina de familie – prezentare de caz

Dr. Maria Bursan1,4, Dr. Teodora Onofrei1,4, Dr. Anca Vlad1,4, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,4, Asist. univ. dr. Zegreanu Iustinian1,3, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină legală, 4Medicină de familie

Primit: 10.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Rezumat

Boala aterosclerotică reprezintă substratul bolilor cardiovasculare cauzate de placa ateromatoasă. Una din consecințele acesteia o reprezintă boala arterială periferică, cu localizări în diferite teritorii arteriale. Boala arterială a membrelor inferioare este una din patologiile frecvent întâlnite în practica medicului de familie, boală care necesită un plan de management bine structurat și abordare multidisciplinară. Vom prezenta cazul unui bărbat adult tânăr cu afectare arterială a membrelor inferioare, cu detalii pe aspecte legate de diagnostic, terapie nonmedicamentoasă și medicamentoasă și urmărire în cabinetul medicului de familie.

Cuvinte cheie: boală arterială a membrelor inferioare, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Addressing the manifestations of atherosclerotic disease in family medicine – case presentation

Abstract

Atherosclerotic disease is the substrate of cardiovascular diseases caused by atheromatous plaque. One of its consequences is peripheral arterial disease, which affects different arterial territories. Arterial disease of the lower limbs is one of the pathologies frequently encountered in the practice of family physicians. This condition requires a well-structured management plan and a multidisciplinary approach. We will present the case of a young adult man with arterial damage to the lower limbs, with details on aspects related to diagnosis, non-drug and drug therapy, and follow-up in the family physician’s office.

Keywords: lower extremity arterial disease, family physician