Arhive Rubrica Disciplinei Medicina de familie UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca si a Asociației Medicilor de familie Cluj

Controverse în terapia medicamentoasă a bronșiolitei – review narativ

Dr. Cătălin Dumitrache1,6, Dr. Georgiana Dumitrache2,6, Asist. univ. dr Bianca Cojan-Mînzat3,4,6, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop3,4,6

1Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu”, Cluj-Napoca, România,2Spitalul Clinic de copii Cluj-Napoca, România, 3Cabinet Medical de Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,4Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 5Spitalul Municipal “Dr Cornel Igna”, Câmpia- Turzii, 6Medicină de familie

Primit: 10.08.2023 • Acceptat pentru publicare: 30.08.2023

Rezumat

Bronșiolita acută este una dintre cele mai comune cauze de spitalizare la copii sub 2 ani, cu un vârf de incidență între 2 si 6 luni. Etiologia este virală, tratamentul recomandat fiind suportiv în toate cazurile. Totuși, mai sunt cazuri care necesită mai mult decât aceasta abordare, astfel că dintre cele mai recente studii, soluția hipertonică salină, bronhodilatatoarele și β-agoniștii de scurtă durată pot avea efect la anumiți pacienți. Prevenția cu anticorpi monoclonali de virus sincițial respirator pot fi o opțiune la pacienții cu anumiți factori de risc. Educația pacientului ar trebui să fie prioritară cuprinzând sfaturi de limitarea expunerii la fumul de țigară și de menținere a alimentației naturale cât mai mult.

Cuvinte cheie: bronșiolita acută, copii, prevenție

ORIGINAL ARTICLE

Review

Controversies in drug therapy of bronchiolitis – narrative review

Abstract

Acute bronchiolitis is one of the most common causes of hospitalization in children under 2 years old with a peak between 2 and 6 months. The etiology being viral, the recommended treatment is supportive in all cases. Nevertheless, there are cases which need more than this, so between the most recent studies, nebulized hypertonic saline solution, bronchodilators and short action beta agonists could have some effect on certain groups of patients. Prevention with monoclonal RSV antibodies could be an option for high risk patients. Emphasis should be given to patient education, tobacco exposure should be limited as much as possible and we should encourage mothers to exclusively breastfeed infants till at least 4 months of age.

Keywords: acute bronchiolitis, children, prevention

Managementul simptomelor nespecifice ce pot ridica suspiciunea unui proces neoplazic în cabinetul medicului de familie

Conf. univ. dr. Aida Puia1,3, Dr. Vlad Dascal2,3, Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,3, Șef lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2, Asist. univ. asoc. dr. Corina Dascal1,3, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop1,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Manzat1,3
1Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical de Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie
Primit: 10.08.2023 • Acceptat pentru publicare: 30.08.2023

Rezumat

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial însumând peste un sfert din totalul deceselor anuale. În ciuda eforturilor depuse în direcția prevenției și a depistării precoce a acestei patologii, prevalența cancerului este în creștere.

Rolul esențial al medicului de familie este evidențiat în evaluarea inițială a simptomatologiei manifeste prin semne de alarmă cunoscute dar destul de frecvent prin semne nespecifice ce pot sugera o patologie oncologică. Managementul simptomelor nespecifice sugestive pentru cancer reprezintă o adevărată provocare pentru medicul de familie. Acest fapt a condus la realizarea unor platforme de lucru, mape interactive sau hărți corporale a simptomelor ce pot fi întălnite în diferite tipuri de cancer și recomandările privind atitudinea medicului din asistența primară în aceaste situații.

In lucrarea de fața, prin revizuirea literaturii de specialitate am dorit să creștem atenția medicului de familie pentru semne nespecifice și asocieri ale acestora care pot semnifica primii pași în diagnosticul precoce în diferite tipuri de cancer.

Cuvinte cheie: simptome nespecifice, cancer, medic de familie

ORIGINAL ARTICLE

Review

Management of nonspecific symptoms that may raise the suspicion of an oncological pathology in the family doctor’s office

Abstract

Cancer is the second leading cause of death worldwide, accounting for over a quarter of all annual deaths. Despite the efforts made towards the prevention and early detection of this pathology, the prevalence of cancer is increasing.

The essential role of the family doctor is highlighted in the initial evaluation of the symptomatology manifested by known warning signs, but quite frequently by non-specific signs which may suggest an oncological pathology. The management of non-specific symptoms suggestive of cancer is a real challenge for the family doctor. This fact led to the creation of work platforms, interactive maps, or body maps of the symptoms that can be found in different types of cancer and the recommendations regarding the family doctor’s attitude in these situations.

In this paper, by reviewing the specialized literature, we wanted to increase the family doctor’s awareness of non-specific signs and their associations, which may be the first steps in the early diagnosis of different types of cancer.

Keywords: non-specific symptoms, cancer, family doctor

Percepția pacienților asupra conceptului de telemedicină în practica medicului de familie

Asist. univ. Dr. Rodica Sorina Pop1,2, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2, Șef de lucr. univ. Dr. Sorina Livia Pop2, Șef de lucr. univ. Dr. Codruța Mărginean2, Șef lucr. univ. Dr. Radu Revnic1,2, Dr. Ionela Scridonesi1, Șef lucr. univ. dr Aida Puia1,2

Universitatea ‘’Titu Maiorescu’’ București România, Expertiză medicală

Primit: 17.05.2023 • Acceptat pentru publicare: 31.05.2023

Rezumat

Telemedicina este o formă a practicii medicale prin care informațiile medicale sunt transmise la distanță. Dezvoltarea ei ca serviciu medical s-a dezvoltat mult în condițiile pandemiei Covid din nevoia de a evita transmiterea infecției virale.

Scopul: Cercetarea și-a propus să evalueze percepția pacienților asupra teleconsultației ca act medical nou furnizat de medicul de familie.

Material și metodă: Este un studiu observațional transversal desfășurat pe un lot de pacienți ai unui cabinet de medicină de familie. Chestionarul folosit a curpins: date demografice iar a doua parte, informații despre modul de acces la teleconsultație, durata, motivul consultației, avantajele și dezavantajele percepute în cursul utilizării acesteia.

Rezultate : Au răspuns la chestionar 231 de persoane, majoritatea cu vârsta între 26-65 de ani (86,14%). În condiții pandemiei numărul celor care apelează la teleconsultație este semnificativ mai mare (n=192;83%) decât înainte de această perioadă (p <0,00001). În 81,38% din situații solicitarea se face prin intermediul telefonului urmat de rețeaua whatsapp (56,70%). Profesionistul cel mai accesat de către pacient este medicul de familie (n=174; 75,34%) iar cel mai puțin apelat este medicul din ambulatoriu de specialitate (n=9; 3,89%). Avantajele teleconsultației sunt cele legate timpul câștigat prin lipsa deplasării (78,35%), prin lipsa timpului de așteptare pentru consultație (64,93%, reducerea costurilor cu deplasarea (34,63%). Aproape jumătate dintre respondenți (42,85%) consideră că promptitudinea este un avantaj al teleconsultației mai ales prin evitarea programărilor (38,52%). Un mare avantaj, mai ales în condiții epidemiologice cunoscute, îl reprezintă evitarea contactului cu alți pacienți (58,87%). Dezavantaje resimțite de pacient sunt legate de dificultățile de comunicare (47,8%) precum și lipsa empatiei și a limbajului non-verbal (37,8%) care să completeze consultația.

Concluzii: Teleconsultația este un serviciu medical nou acordat de medicul de familie în pandemie pentru monitorizarea afecțiunilor acute cu potențial epidemiologic și pentru managementul bolilor cronice.

Cuvinte cheie: telemedicna, teleconsultația, medicul de familie

ORIGINAL ARTICLE

Research

Patients’ perception of the concept of telemedicine in family physician practice

Abstract

Telemedicine is a form of medical practice through which medical information is transmitted remotely. This development as a medical service has grown a lot during the Covid pandemic period due to the need to avoid the transmission of viral infection. Scope: The research aimed to assess the perception of patients on teleconsultation as a new medical act provided by the general practitioner.
Material and method: It is a cross-sectional observational study conducted on a group of patients of a general practitioner office. The questionnaire used included demographic data, information about how patients accessed the teleconsultation, how long the consultation lasted, the reason for the consultation, advantages and disadvantages perceived during its use.
Results: There were 231 people who responded to the questionnaire, most of them aged between 26-65 years (86%). In pandemic conditions, the number of those who called for teleconsultation was significantly higher (n=192; 83%) than before this period (p <0.00001). In 81% of the cases the request was made through the phone followed by the WhatsApp platform (57%). The medical professional accessed most often by the patient is the general practitioner (n=174; 75%) and the least called is the specialized outpatient doctor (n=9; 4%).
The advantages of teleconsultation are those related to the time gained by not having to travel to the general practitioner’s office (78%), by the lack of waiting time for the consultation (65%), the reduction of travel costs (35%). Almost half of the respondents (43%) considers that promptness is an advantage of teleconsultation, especially by avoiding appointments (39%). A great advantage, especially in the known epidemiological conditions, is the avoidance of contact with other patients (59%). The disadvantages felt by the patient are related to communication difficulties (48%) as well as lack of empathy and non-verbal language (38%) to complete the consultation.
Conclusions: Teleconsultation is a new medical service provided by the general practitioner in the pandemic period for the monitoring of acute conditions with epidemiological potential and for the management of chronic diseases.
The main disadvantages of teleconsultation, according to the patients, is the depersonalization of the general practitioner-patient relationship, the lack of empathy felt during the remote consultation and the limiting trust due to absence of non-verbal language that would reinforce the recommendations received.

Keywords: telemedicine, teleconsultation, general practitioner

Barierele și aspectele pozitive ale relației dintre medicul de familie și părinții unui copil cu boală cronică progresivă terminală

Dr. Ionela Scridonesi1,4, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop1,2,4 , Dr. Dascăl Vlad2,4, Șef lucr. univ. dr. Aida Puia2,3,4
1Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical de Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,3Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Primit: 10.05.2023 • Acceptat pentru publicare: 31.05.2023

Rezumat

Context: Îngrijirea paliativă pediatrică trebuie să țină cont de două dimensiuni suplimentare: prima vizează dezvoltarea fizică specifică fazei de viață a copilului cu abilitățile și autonomia dobândită și dimensiunea psihologică, care urmărește nivelul de înțelegere asupra termenului de moarte influențată de capacitatea de comunicare a copilului.

Scopul: Identificarea barierelor și a facilitatorilor raportați în practica unui medic de familie privind relaționarea legată de sfârșitul vieții unui copil cu boală cronică progresivă.

Materiale si metode: Din articolele publicate în ultimii 10 ani în PUBMED, au fost incluse în analiză 16 articole, care au analizat rolul medicului de familie în comunicarea cu părinții copilului aflat în îngrijire paliativă.

Rezultate: Deficiențele privind relația dintre medicii de familie și părinții copiilor aflați în faze terminale au avut la bază presiunile timpului, deficitul de cunoștințe și impactul emoțional aferent unei astfel de îngrijiri.

Facilitatorii raportați atât de medicii de familie, cât și de familiile copiilor în fază terminală au fost: accesibilitatea, timpul, angajamentul și ascultarea. Medicii de familie subliniază importanța respectului, în timp ce părinții își doresc o comunicare prietenoasă, bazată pe onestitate și inițiativa de a discuta problemele de la sfârșitul vieții.

Barierele semnalate atât de medicii de familie, cât și de părinți, au fost dificultatea de a face față solicitărilor puternice și emoțiilor, clarificare insuficientă a problemelor pacienților și părinților, neputința, relația prea strânsă si anticiparea insuficientă a diferitelor scenarii.

Concluzii: Această analiză sugerează necesitatea unei abordări mai proactive a medicilor de familie în practica îngrijirilor paliative, ținând cont de un sprijin holistic pe termen lung și un suport emoțional eficient, alături de crearea unei relații terapeutice valoroase.

Prin aceste demersuri în formarea abilităților de comunicare, medicii de familie ar putea rezolva atât aspectele fizice, cât și psihologice, sociale și spirituale ale îngrijirii.

Astfel, necesară nu este formarea unor competențe de comunicare, cât îmbunătățirea calității conversațiilor.

Cuvinte cheie: medic de familie, comunicare, părinți, îngrijiri palliative, copii

ORIGINAL ARTICLE

Review

Barriers and positive aspects of the relationship between the family doctor and the parents of a child with chronic progressive terminal illness

Abstract

Background: Paediatric palliative care must take into account two additional dimensions: the first concerns the physical development specific to the child’s life phase with the acquired abilities and autonomy, and the second the psychological dimension, which follows the level of understanding of the term of death influenced by the child’s communication ability.

Aim: The aim of this research is to identify barriers and facilitators reported in the practice of a general practitioner, regarding the relationship with family related to the end of the life of a child with progressive chronic disease.

Materials and methods: From the articles published in the last 10 years in electronic database, 9 articles were included in the analysis, which analysed the role of the general practitioner in communicating with the parents of the child in palliative care.

Results: The deficiencies in the relationship between general practitioner and parents of children in terminal stages were based on time pressures, lack of knowledge and the emotional impact associated with such care.

The facilitators reported by both general practitioner and the families of the terminal children were: accessibility, time, commitment and listening. General practitioners emphasize the importance of respect, while parents want friendly communication based on honesty and the initiative to discuss issues at the end of their children lives.

The barriers reported by both general practitioners and parents were the difficulty of coping with strong demands and emotions, insufficient clarification of patients’ and parents’ problems, helplessness, too close or too distant relationship and insufficient anticipation of different scenarios.

Conclusions: This analysis suggests the need for a more proactive approach of family doctors in the practice of palliative care, taking into account a long-term holistic support and effective emotional support, along with the creation of a valuable therapeutic relationship.

Through these steps in the formation of a healthy relationship and good communication skills, general practitioner could solve both the physical and psychological, social and spiritual aspects of care.

Thus, it is not necessary to train communication skills, but to improve the quality of conversations.

Keywords: general practitioner, communication, parents, palliative care, children

Boala granulomatoasă la copil: boală rară în cabinetul medicului de familie

Dr. Vlad Dascăl1,2, Dr. Ionela Scridonesi1,2, Asist. univ. asoc. Dr.Corina Dascăl1,2,3, Asist. univ. Dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Asist. univ. Dr. Bianca Cojan-Mânzat1,2,3, Asist. univ. asoc. Dr. Nicolae Dascal1,2,3, Șef lucr. univ. Dr. Radu Revnic1,2,3, Asist. univ. Dr. Budușan Anca1,4, Șef lucr. univ. Dr. Puia Aida1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, 2Cabinet medical individual medicină de familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie, 4Pediatrie

Primit: 17.05.2023 • Acceptat pentru publicare: 31.05.2023

Rezumat

Boala granulomatoasă cronică este o imunodeficiență primară a fagocitelor care se manifestă prin incapacitatea organismului de a lupta împotriva agenților patogeni bacterieni și fungici. Se caracterizează prin infecții recurente și complicații inflamatorii, cele mai frecvente fiind bolile inflamatorii intestinale. În ultimul deceniu s-au făcut progrese mari în privința managementului pacienților cu boală granulomatoasă cronică, crescând astfel speranța de viață și calitatea vieții acestor pacienți.

Cazul unei fetițe în vârstă de 5 ani, cu istoric de multiple infecții recurente, de multe ori complicate se prezintă la medicul de familie cu un tablou clinic de abdomen acut care prin evoluția lui ridică suspiciunea unei deficiențe imunitare înnăscute. Testul Burst confirmă diagnosticul de boală granulomatoasă cronică.

Diagnosticul de boală rară este de cele mai multe ori un diagnostic laborios, echipa multidisciplinară fiind esențială pentru stabilirea acestuia, pentru tratament și urmărire. Studiul acestui caz și a literaturii medicale dorește să sublinieze rolul medicului de familie în parcursul elucidării diagnosticului, și cu precădere în monitorizarea și educația copilului și a familiei. Identificarea și tratamentul cât mai precoce a oricărui episod infecțios, alături de toate măsurile profilactice posibile au potențialul de a crește speranța de viață și calitatea acesteia la pacientul cu boală granulomatoasă cronică.

Cuvinte cheie: boală granulomatoasă, infecții bacteriene recurente, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presention

Chronic granulomatous disease in the child: rare disease in the family physician’s office

Abstract

Chronic granulomatous disease is a primary immunodeficiency of phagocytes characterized by the body’s inability to fight bacterial and fungal pathogens. It is characterized by recurrent infections and inflammatory complications, with the most common being inflammatory bowel diseases. In the last decade, significant progress has been made in the management of patients with chronic granulomatous disease, increasing life expectancy and quality of life for these patients.The case of a 5-year-old girl with a history of multiple recurrent and often complicated infections is presenting to the family doctor with acute abdominal symptoms which, according to its evolution, raises suspicion of an innate immune deficiency. The Burst test confirms the diagnosis of chronic granulomatous disease.
The diagnosis of a rare disease is often challenging, requiring a multidisciplinary team for its establishment, treatment, and follow-up. The study of this case and the medical literature aims to highlight the role of the family doctor in the process of diagnosing, monitoring, and educating the child and the family. Early identification and treatment of any infectious episode, along with all possible preventive measures, have the potential to increase life expectancy and quality of life for patients with chronic granulomatous disease.
Keywords: granulomatous disease, recurrent bacterial infections, family doctor

Poluarea de interior – factor de risc important pentru afecțiunile respiratorii

Şef de lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,4, Şef de lucr. univ. dr. Codruţa Mărginean1,4, Şef de lucr. univ. dr. Emil Onacă1,3,4, Asist. univ. dr. Radu Revnic1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Prof. univ. dr. Lia- Mira Florea1,3,4, Şef de lucr. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca, România, Cluj-Napoca România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 25.02.2023 • Acceptat pentru publicare: 10.03.2023

Rezumat

Incidența şi prevalenţa afecţiunilor respiratorii alergice şi nonalergice sunt în continuă creştere în ţările industrializate, ele fiind considerate adevărate „stigmate” ale civilizaţiei. “Factorii de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese: în România 7%, în UE 4%“ (1).

Ne-am propus să exemplificăm, printr-un studiu transversal, rolul pe care îl are poluarea de interior, pornind de la realitatea bine-cunoscută că tendinţa actuală este aceea de a creşte numărul orelor petrecute în spaţii închise.

Cuvinte cheie: poluare de interior, hiperreactivitate bronşică, self-chestionar, modificarea stării de sănătate

ORIGINAL ARTICLE

Research

Indoor polution – important risk factor for respiratory diseases

Abstract

The incidence and prevalence of allergic and non-allergic respiratory diseases are continuously increasing in industrialized countries, being considered true „stigmas” of civilization. „Environmental factors, such as air pollution, also contribute to a considerable number of deaths: in Romania 7%, EU: 4%” (1).

We present by a cross-sectional study, the role of indoor pollution, starting from the well-known fact, that the current trend is to increase the number of hours spent indoors.

Keywords: indoor pollution, bronchial hyperactivity, self-questionnaire, change in health status

Leucemia acută mieloidă – managementul unei boli oncologice în medicina de familie

Dr. Lidia Valentina Lupu1, 3, Dr. Ioana Cinpoeru 1,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3 , Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat 1,2,3, Asist. univ. dr. Radu Revnic1,2,3, Șef de lucr. dr Sorina Livia Pop1,4, Șef de lucr. univ. dr. Aida Puia1,2,3
1Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca, România, Cluj-Napoca România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie,Cluj-Napoca România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă
Primit: 17.02.2023 • Acceptat pentru publicare: 10.03.2023

Rezumat

Leucemia acută mieloidă și patologia oncologică sunt dificil de diagnosticat și urmărit în medicina de familie. Diagnosticul precoce, aderența la tratament, inclusiv consilierea psihologică a pacientului și a aparținătorilor acestuia pot fi atribuții ale medicului de familie. Acesta trebuie să recunoască timpuriu semnele de alarmă, să îndrume pacientul spre consultul de specialitate aferent, să consilieze pacientul și familia acestuia în vederea acceptării diagnosticului, aderenței la tratament și a îngrijirii paliative atunci când este cazul. În pregătirea medicului de familie, pe lângă noțiunile medicale necesare, e nevoie de instruire pentru comunicare și consiliere în situații dramatice ale pacientului și familiei acestuia. Cazul prezentat dorește să evidențieze rolul medicului de familie în diferitele etape ale managementului pacientului oncologic în asistența medicală primară.

Cuvinte cheie: leucemie acută mieloidă, management oncologic medicina de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Acute myeloid leukaemia – management of an oncological disease in family medicine

Abstract

Acute myeloid leukaemia and other oncological pathology are hard to diagnose and manage in family care practice. Early diagnosis, treatment adherence as well as patient and family counselling may be the responsibility of the family care practitioner. He/she must be able to early recognize the alarm symptoms, refer the patient to a specialist for further investigations and to counsel the patient and the family in order to accept the diagnosis, treatment adherence and palliative care if or when needed. In the family care practitioner’s training process, besides the medical notions that are required, counselling and communication in dramatic situation need to be considered. The case presented emphasises the role of the family care practitioner throughout different stages in the management of the oncologic patient in primary care.

Keywords: acute myeloid leukaemia, family medicine oncological management

Sindromul de intestin iritabil în practica medicului de familie

Asist. univ. dr. Radu Revnic1,2,3, Student doctorand Dr. Madalina-Ionela Bozac1, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef de lucr. univ. dr. Emil Onaca1,4, Șef lucr. dr Sorina Livia Pop1,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Șef lucr. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca ”Iuliu Hațieganu”, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 12.11.2022 • Acceptat pentru publicare: 25.11.2022

Rezumat

Sindromul de intestin iritabil (SII) este o patologie a tubului digestiv subordonată conceptului de tulburări ale axei creier – intestin (brain – gut axis). Simptomele principale sunt: durerea abdominală, meteorismul, tulburările tranzitului intestinal (diaree, constipație). SII afectează calitatea vieții și poate determina adițional cefalee, depresie, scăderea libidoului.

Diagnosticul de SII poate fi stabilit printr-o analiză atentă a simptomatologiei pacientului, ținând cont de o anamneză corectă (istoric medico-chirurgical, dietă și stilul de viață, medicamentație, condițiile de viață și muncă, statusul psihic, antecedente familiale de cancer colorectal sau boli inflamatorii intestinale), examenul clinic obiectiv și utilizând criteriilor Roma IV. Prezența semnelor de alarmă (pierdere involutantară în greutate, paloare cutanată, hematochezie) poate să fie dezvăluită în urma efectuării unui examen clinic ghidat coroborat cu o anamneză atentă. Diagnosticul precoce alături de tratamentul nonfarmacologic completat de cel farmacologic în cazuri selectate, au un rol esențial în ameliorarea calității vieții pacienților. Educarea pacientului prin expunerea și explicarea acestor criterii de diagnostic poate crește aderența la tratament. Medicul de familie are un rol important în diagnosticul, tratamentul și prevenirea complicațiilor în SII.

Cuvinte cheie: sindrom de intestin iritabil, axă creier – intestin, durere, diaree, constipație

MEDICAL PRACTICE

UpToDate

Irritable bowel syndrome (IBS) in general practice

Abstract

Irritable bowel syndrome (IBS) is a pathology of the digestive tract subordinated to the concept of disorders of the brain-gut axis. The main symptoms are: abdominal pain, flatulence, intestinal transit disturbances (diarrhoea, constipation). IBS affects the quality of life and can additionally cause headaches, depression, decreased libido. The family doctor has an important role in the diagnosis, treatment and prevention of complications of IBS.

The diagnosis of IBS can be established through a careful analysis of the patient’s symptoms, considering a correct history (medical and surgical history, diet and lifestyle, medication, living and working conditions, mental status, family history of colorectal cancer or inflammatory bowel diseases), clinical examination and using the Rome IV criteria. The presence of warning signs (involuntary weight loss, skin pallor, haematochezia) can be revealed after performing a guided clinical examination corroborated with a careful anamnesis. Early diagnosis together with non-pharmacological treatment complemented by pharmacological in selected cases have an essential role in improving the patient’s quality of life. Educating the patient by exposing and explaining these diagnostic criteria can increase treatment adherence.

Keywords: irritable bowel syndrome, brain-gut axis, pain, diarrhoea, constipation

Nevralgia din infecția cu virusul varicelo-zosterian aspect cheie la pacientul oncologic

Student doctorand dr. Mădălina-Ionela Bozac1, Asist.univ. dr. Radu Revnic1, 2,3 Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef de lucr. univ. dr. Emil Onaca1,4, Șef lucr. dr Sorina Livia Pop1,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Șef lucr. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 12.11.2022 • Acceptat pentru publicare: 25.11.2022

Rezumat

Virusul varicelo-zosterian (VZV) este un virus alfa herpes uman responsabil de varicelă și zona zoster/Herpes zoster (HZ). Incidența infectiei HZ crește odată cu vârsta, fiind rar întâlnită la copii și tineri, iar atunci când este prezentă se asociază cu tulburări metabolice și neoplazice. La adulți, vârsta înaintată, alte infecții virale și imunosupresia sunt principalii si cei mai frecvenți factori de risc. Dintre complicațiile posibile, cea mai frecvent întalnită este nevralgia postherpetică (durere neuropată, persistentă luni sau chiar ani dupa remitere eruptiei zosteriene).

Vă expunem cazul unei paciente în vârstă de 68 de ani aflată în evidența medicului de familie cu multiple patologii (oncologică – neoplasm mamar drept operat, recidivă contralaterală operată, radio și chimiotratată, diabet zaharat de tip II insulinonecesitant, polineuropatie diabetică, insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, obezitate, dislipidemie) care se prezintă pentru erupție cutantă zosteriformă extinsă pentru care s-a inițiat tratament local și oral cu Aciclovir care a ameliorat temporar simptomatologia. După două săptămâni pacienta relatează persistența nevralgiei și acuză durere nespecifică toracică posterioară asociată cu dispnee. In acest context se recomandă creșterea dozei de vitaminoterapie (vitamine de grup B), consult neurologic și se îndrumă pacienta către serviciul de radiologie. Radiografia de torace ansamblu descrie opacitate la nivelul hiluilui drept pentru care se indică consult oncologic.

Scopul acestei prezentări de caz, alături de revizuirea literaturii, este de a discuta aspectele actuale legate de prezentarea clinică, complicațiile și gestionarea acestora în practica medicului de familie.

Cuvinte cheie: herpes zoster, nevralgie postherpetică, neoplasm mamar, diabet zaharat

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Neuralgia from varicella-zoster virus infection key aspect in the oncology patient

Abstract

The Varicella-zoster virus (VZV) is a human alpha herpes virus responsible for chicken pox and shingles/Herpes zoster (HZ). The incidence of HZ infection increases with age, being rare in children and young adults, and, when present, it is associated with metabolic and neoplastic disorders. In adults of advanced age, other viral infections and immunosuppression are the main and most frequent risk factors. Among the possible complications the most common is postherpetic neuralgia (neuropathic pain that persists for months or even years after the remission of the zoster rash).

We report the case of a 68-year-old female patient appearing in the family doctor’s records with multiple pathologies (oncological-operated right breast neoplasm, operated contralateral recurrence, radio- and chemo-therapy, type II diabetes under insulin therapy, diabetic polyneuropathy, heart failure, ischemic heart disease, hypertension, obesity, dyslipidemia) who presents an extensive zosteriform rash for which local and oral treatment with Acyclovir was initiated, which temporarily improved the symptoms. After two weeks, the patient reports the persistence of neuralgia and complains of non-specific posterior thoracic pain and dyspnea. In this context, we recommended an increase in the dose of vitamin therapy (group B vitamins), a neurological consult and referred the patient to the radiology service. The whole chest X-ray showed a suspicious opacity of right pulmonary hilum, for which an oncology consult was indicated.

The purpose of this case report, along with the literature review, is to discuss the current issues related to the clinical presentation, complications and their management in the practice of family physicians.

Keywords: herpes zoster, postherpetic neuralgia, breast neoplasm, diabetes

Carența de fier și anemia feriprivă la copii și gravide – recomandări în practica medicală

Dr. Ioana Trifescu1,3, Prof. univ. dr. Lia-Mira Florea1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean2,4, Șef de lucr. univ. dr. Emil Onaca2,4, Șef de lucr. dr Sorina Livia Pop2,4, Asist. univ. dr. Radu Revnic1,2,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Șef de lucr. univ. dr. Aida Puia1,2,3
1Cabinet Medical Individual Medicină de Familie,Cluj-Napoca România, 2Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca, România, Cluj-Napoca România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă
Primit: 17.08.2022 • Acceptat pentru publicare: 31.08.2022

Rezumat

Atât în Statele Unite, cât și în Europa, carența de fiereste în mod frecvent întâlnită la copii, la femeile aflate la vârsta fertile și la femeile însărcinate. Conform estimărilor raportate de Organizația Mondială a Sănătății, carența de fier reprezintă aproximativ jumătate din cele 1,62 miliarde de cazuri de anemie care au fostî nregistrate la nivel global.

Carența de fier se instalează adesea în faze care avansează de la: epuizarea fierului din depozite (scăderea concentrațiilor serice de feritină șiniveluri scăzute de fier în măduva osoasă), la eritropoieza in contextual unui deficit de fier (rezervele de fier sunt epuizate, aprovizionarea cu fier a celulelor eritropoetice și scăderea saturației transferinei, nivelurile hemoglobinei rămânând de obicei în limite normale) până la instalarea anemiei feriprive, asociată cu o scădere a hematocritului și a nivelurilor de hemoglobină.

Carenta de fier la copii este asociată cu afectarea funcției cognitive, a funcției imunitare, a productivității în muncă și a reglării temperaturii corporale. Alte deficite funcționale include tulburări gastrointestinale, slăbiciune, oboseală, dificultăți de concentrare, tulburări psihomotorii și cognitive.

Menținerea unui nivel adecvat de fier pe tot parcursul sarcinii are mai multe obiective, precum reducerea riscului de morbiditate maternă, îmbunătățirea sănătății fătului și asigurare asugarului cu reserve nutriționale suficiente pentru primele etape ale vieții după naștere.

Concluzie: Grupe populaționale din Statele Unite și Europa prezintă carență de fier, în special copiii și adolescenții, femeile aflate la vârsta reproductive și femeile însărcinate. Consilierea persoanelor și familiilor cu privire la alimentația sănătoasă îmbogățită cu fier în timpul copilăriei și nu numai, cu privire la suplimentarea cu fier în timpul sarcinii, screening-ul persoanelor pe baza risculuilor de a dezvolta carența de fier și tratarea și urmărirea pacienților cu anemie feriprivă sunt toate modalități eficiente de a preveni și controla efectele carenței de fier. Acest lucru poate ajuta la diminuarea simptomelor carfenței de fier, ceea ce va duce în cele din urmă la reabilitarea sănătății publice.

Cuvinte cheie: carența de fier, anemia feriprivă, prevenție, copii, sarcină, Statele Unite ale Americii, Europa

MEDICAL PRACTICE

Review

Iron deficiency and iron deficiency anemia in pregnancy and children: key prophylaxis recommendations and practice

Abstract

In both the United States and Europe, iron deficiency is particularly frequent among younger children, women of child bearing age, and pregnant women. According to estimates provided by the World Health Organization, iron deficiency accounts for roughly half of the 1.62 billion instances of anemia that have been recorded globally. In Romania, approximately 40 % of children under 1 year old are suffering from iron deficiency anemia.
Iron deficiency often occurs in phases that advance from storage iron depletion (decline in serum ferritin concentrations and low levels of iron in the bone marrow) to iron-deficient erythropoiesis (iron stores are depleted, iron supply to erythropoietin cells and transfer in saturation decline, but hemoglobin levels are typically within the normal range) and lastly, toiron deficiency anemia, associated with a decrease in hematocrit and hemoglobin levels.
Iron deficiency in children is associated with impaired cognitive function, immune function, exercise/work productivity, and regulation of body temperature. Other functional deficits include gastrointestinal disturbances, weakness, fatigue, difficulty concentrating, psychomotor and cognitive impairments in infants and children.
Maintaining an appropriate level of iron throughout pregnancy has several objectives, including lowering the risk of maternal morbidity, improving the health of the fetus, and providing the infant with sufficient nutritional reserves for the early stages of their life after birth.
Conclusion: People from the United States and Europe suffer from iron deficiency, particularly youngsters, women who are menstruating, and pregnant women. Counseling individuals and families about healthy iron nutrition during infancy and beyond, including about iron supplementation during pregnancy, screening individuals based on their risk for iron deficiency, and treating and following up individuals with presumptive iron deficiency are all effective ways to prevent and control iron deficiency. This may assist to lessen the symptoms of iron deficiency, which will ultimately lead to improvements in public health.

Keywords: iron deficiency, iron deficiency anemia, prevention, children, pregnancy, United States, Europe