Arhive Rubrica Disciplinei Medicina de familie UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca si a Asociației Medicilor de familie Cluj

Farfuria copilului cu vârstă între 5-10 ani cu greutate necorespunzătoare: studiu folosind metoda chestionarului on-line

Dr. Alexandra Maria Pop1,3, Asist. univ. asoc. dr. Vlad Dascăl1,2,3, Asist. univ. Dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie

Primit: 20.11.2024 • Acceptat pentru publicare: 15.12.2024

Rezumat

Supraponderea și obezitatea copilului reprezintă o problemă de sănătate publică globală cu implicații imediate dar și de lungă durată. Prevalența malnutriției, sub toate formele ei de manifestare este în continuă creștere și în țara noastră. Copiii aparținând grupei de vârstă 5-10 ani demonstrează deja un comportament independent în ce privește preferințele alimentare, dar încă nu pot lua decizii, rolul în ceea ce privește crearea obiceiurilor sănătoase revenind în continuarea părintelui. O alimentație sănătoasă ar trebui să fie caracterizată printr-un tipar regulat al meselor principale și al gustărilor corespunzătoare și să includă cele 5 principii alimentare de bază (fructe, legume, cereale, lactate și derivate, sursa de proteină) într-o proporție optimă.

Obiectivul studiului: Scopul lucrării noastre a fost identificarea obiceiurilor alimentare ale copiilor cu vârstă între 5-10 ani și corelațiile acestora cu greutatea.

Material și metodă: Am realizat un chestionar online alcătuit din 29 de întrebări care a fost adresat părinților din 4 cabinete de medicină de familie, din mediul urban. Chestionarul a fost adresat unui număr de 420 de părinți, 131 dintre ei au răspuns (rata de răspuns 31,19%). Întrebările au fost legate de numărul de mese și de componența farfuriei în ceea ce privește principiile alimentare de bază. Am inclus și întrebări legate de consumul de fast-food, dulciuri, utilizarea telefonului la masă. Chestionarul a fost anonim, nu am colectat emailurile părinților sau numerele de telefon.

Rezultate: Majoritatea copiilor au 3 mese zilnice și nu omit niciuna dintre mesele principale. Se oferă copiilor gustări sănătoase, însă legat de preferințele acestora , ele se îndreaptă mai mult spre cele nesănătoase. Numărul zilnic recomandat de porții de legume și de cereale nu este consumat de majoritatea copiilor. Indicele de masă corporală (IMC) este corelat pozitiv cu numărul de mese zilnice de fructe, lactate și cu necesitatea utilizării telefonului, tabletei, TV-ului în vederea negocierii meniului. Aprecierea greutății copiilor ca fiind normală a fost supraestimată de către părinți, iar supraponderea acestora a fost subestimată.

Concluzii: Alimentația copilului cu vârsta între 5-10 ani este corect structurată, numărul de porții nefiind corespunzător. Părinții copiilor cu vârstă între 5 și 10 ani subevaluează supraponderea sau obezitatea acestora.

Cuvinte cheie: obiceiuri alimentare, suprapondere, subpondere, alimentație sănătoasă

RESEARCH

Original paper

The plate of the child aged 5-10 years with inadequate weight: study using the online questionnaire method

Abstract

Childhood overweight and obesity is a global public health problem with immediate and long-term implications. The prevalence of malnutrition, in all its forms of manifestation, is constantly increasing in our country. Children belonging to the age group of 5-10 years already demonstrate independent behaviour in terms of food preferences, but they cannot yet make decisions, the role of parents is to create healthy habits for them. A healthy diet should be characterized by a regular pattern of main meals and snacks and include the 5 basic food principles (fruits, vegetables, grains, dairy and derivatives, protein source) in an optimal proportion.

The objective of the study: Our work aimed to identify the eating habits of children aged between 5-10 years and the correlation with weight.

Material and method: We created an online questionnaire consisting of 29 questions that were addressed to parents from 4 urban family medicine offices. The questionnaire was addressed to 420 parents, 131 of which responded (response rate 31%). The questions were related to the number of meals and the composition of the plate in terms of basic dietary principles. Also questions were included about eating fast food, sweets and using the phone during the meals. The questionnaire was anonymous, we did not collect parents’ emails or phone numbers.

Results: Most children have 3 daily meals and do not skip any of the main meals. Children are offered healthy snacks, but related to their preferences, they tend more towards the unhealthy ones. The recommended daily number of eating vegetables and grains is not consumed by most children. The body mass index (BMI) is positively correlated with the number of daily meals of fruit, dairy and with the need to use the phone, tablet, TV in order to negotiate the menu. The assessment of children’s weight as normal was overestimated by parents, and their overweight was underestimated.

Conclusion: The diet of the child aged between 5-10 years is correctly structured, the number of portions not being appropriate. Parents of 5- to 10-year-old children underestimate their overweight or obesity.

Keywords: eating habits, overweight, underweight, healthy eating

Obezitatea în practica medicului de familie

Șef de lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2,4, Student drd. dr. Mădălina-Ionela Bozac1, Dr. Iulia-Natalia Palade3, Șef lucr. univ. dr Sorina Livia Pop1,5, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,5, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,4, Șef de lucr. univ. dr. Emil Onaca1,5, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu Cluj-Napoca, 4Medicină de familie, 5Medicină internă

Primit: 20.11.2024 • Acceptat pentru publicare: 15.12.2024

Rezumat

Obezitatea este o boală cronică complexă în care sunt incriminați mai mulți factori (genetici, de mediu, fiziologici și comportamentali) și necesită tratament pe termen lung. Printre comorbiditățile asociate cu obezitatea sunt menționate diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, dislipidemie, steatoza hepatică non alcoolica, anomalii hormonale reproductive, sindrom de apnee în somn, depresie, osteoartrită și unele tipuri de cancer.

Antropometria (indicele de masă corporală și circumferința taliei) trebuie luate în considerare atunci când se stabilește planul de tratament, precum și severitatea și prezența complicațiilor asociate cu obezitatea. Intervențiile de tipul schimbarea stilului de viață, precum o dietă redusă sau foarte scăzută în calorii și/ sau în unele cazuri asociată cu farmacoterapie ar trebui să fie un focus al tratamentului. În unele situații, managementul ar trebui să includă intervenții intensive precum dietă foarte redusă în calorii, farmacoterapie sau chirurgie bariatrică.

Cuvinte cheie: obezitate, comorbiditate, stil de viață, medicină de familie

MEDICAL PRACTICE

Management

Obesity in family physicians practice

Abstract

Obesity is a complex chronic disease in which multiple factors (genetic, environmental, physiological, and behavioural) are implicated and which requires long-term treatment. Among the comorbidities associated with obesity are type 2 diabetes, cardiovascular diseases, dyslipidaemia, non-alcoholic fatty liver disease, reproductive hormonal abnormalities, sleep apnoea syndrome, depression, osteoarthritis, and some types of cancer.

Anthropometry (body mass index and waist circumference) must be taken into account when establishing the treatment plan, as well as the severity and presence of complications associated with obesity. Lifestyle interventions, such as a reduced-calorie or very low-calorie diet and/or, in some cases, pharmacotherapy, should be a focus of treatment. In some situations, management should include intensive interventions such as very low-calorie diets, pharmacotherapy, or bariatric surgery.

Keywords: obesity, comorbidity, lifestyle, family medicine

Sindromul Leriche în practica medicului de familie

Dr. Ioana Cinpoeru1,3, Asist. univ. asoc. dr. Ana Dascãl1,2,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Dr. Daniela-Carmen Vaida2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual de Medicina Familiei, Cluj Napoca, 3Medicină de familie, 4Geriatrie-gerontologie

Primit: 20.11.2024 • Acceptat pentru publicare: 15.12.2024

Rezumat

Sindromul Leriche și boala arterială periferică reprezintă entități clinico-biologice dificil de gestionat în cabinetul medicului de familie. Medicul de familie, ca prim contact al pacientului cu sistemul medical, are rolul de a contribui la un diagnostic timpuriu, de a sfătui pacientul și aparținătorii cu privire la importanța aderenței la tratament dar și de a le oferi sprijin psiho-emoțional. Diagnosticul precoce oferă posibilitatea unui tratament prompt și încetinirea evoluției bolii. Complicațiile bolii sunt grevate de multiple implicații profesionale și sociale; complexitatea îngrijirii și costurile generate devin tot mai mari iar pacientul poate să ajungă o povară pentru societate și familie. Cazul prezentat intenționează să evidențieze rolul medicului de familie în gestionarea unui pacient diagnosticat cu sindrom Leriche, pacient cunoscut de vreme îndelungată cu boală arterială periferică și să sublinieze importanța managementului factorilor de risc pentru această afecțiune la nivelul cabinetului de medicină de familie.

Cuvinte cheie: sindrom Leriche, management boală arterială periferică în medicina de familie

MEDICAL PRACTICE

Complementary medicine

Clinical case presentation: Leriche Syndrome

Abstract

Leriche syndrome and peripheral arterial disease as clinical-biological entities are difficult to manage in the family doctor’s office. The family doctor, as the patient’s first contact with the medical system, has the role of contributing to an early diagnosis, to advise the patient and relatives about the importance of adherence to treatment but also to offer them psycho-emotional support. Early detection of the diagnosis offers the possibility of an early treatment and thus slowing down the evolution of the disease. The complications of this disease engage multiple professional and social implications; the complexity of the care and the costs generated are getting higher and the patient can become a burden for society and the family. The presented case intends to highlight the attribution of the family doctor in the management of a patient diagnosed with Leriche syndrome, a patient known for a long time with peripheral arterial disease and to emphasize the importance of the risk factors management for this condition at the level of the family medicine office.

Keywords: Leriche syndrome, peripheral arterial disease management in family medicine

Ce e nou în practica medicului de familie?

Conf. univ. dr. Aida Puia1,2, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,2, Asist. univ. dr. Madalina Moldoveanu1,2Asist. univ. dr. Vlad Dascăl 1,2, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, 2Medicină de familie

Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol

Conflict de interese: nu există

Primit: 30.11.2024 • Acceptat pentru publicare: 15.12.2024

Deficiența de fier, un nou diagnostic?

Deficitul de fier (DF) sau carența marțială este definită prin cantitatea insuficientă a fierului din organism pentru asigurarea funcțiilor fiziologice ale acestuia. DF este evaluată prin determinarea feritinei care în această situație este sub valorile normale pentru vârstă.

Termenul de deficiență de fier (DF) definește reducerea rezervelor totale de fier din organism din cauza nutriției afectate, absorbției reduse secundară afecțiunilor gastro-intestinale, pierderii crescute de sânge și nevoilor crescute cum ar fi sarcina.

Pierderile de fier, atunci când nu sunt explicate prin pierderi menstruale, sunt foarte reduse și anume zilnic se pierd sub 0,1% din conținutul de fier din organism, cantitate înlocuită în prezența unei diete obișnuite.

Importanța diagnosticului precoce al neoplaziilor în cadrul medicinii de familie

Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3, Șef lucr. dr. Radu Revnic1,2,3, Asist. univ .asoc. dr. Nicolae Dascăl1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3
1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie
Primit: 15.08.2024 • Acceptat pentru publicare: 8.09.2024

Rezumat

Diagnosticul precoce al cancerului este relaționat cu identificarea pacienților care se adresează medicului de familie cu simptome nespecifice ce ar putea indica prezența unui cancer. Cu cât un cancer este detectat mai devreme, cu atât crește speranța de viață a pacientului, se îmbunătățește calitatea vieții acestuia și se reduc costurile asociate tratamentului și spitalizării. Medicii de familie joacă un rol crucial în prevenirea întârzierilor în stabilirea diagnosticului, deoarece cunosc date importante despre istoricul medical, familial și al factorilor de risc al pacienților aflați pe lista lor.

Cuvinte cheie: asistență medicală primară, simptome atribuite cancerului, diagnostic precoce

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Importanța diagnosticului precoce al neoplaziilor în cadrul medicinii de familie

Abstract

The early diagnosis of cancer relies on identifying patients, who present symptoms that could indicate the presence of cancer as well as patients, who visit their family doctor with nonspecific symptoms. The earlier a cancer is detected, the greater the patient’s life expectancy, the better their quality of life and lower costs associated with treatment and hospitalization. Family doctors play a crucial role in preventing delays in establishing diagnosis, as they are familiar with the medical history, family background and risk factors specific to the patients on their list.

Keywords: primary care, cancer symptoms, early diagnosis

Refluxul gastroesofagian la sugari și copii – algoritm de abordare în practica medicului de familie

Dr. Ramona Maria Pocan1,4,5, Dr. Emiliana Costiug2,5, Conf. univ. dr. Aida Puia2,3,5
1 Regina Maria - Rețeaua de Sănătate, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 4Gastroenterologie, 5Medicină de familie

Primit: 19.08.2024 • Acceptat pentru publicare: 3.09.2024

Rezumat

Refluxul gastroesofagian la sugari este un motiv de prezentare frecventă în cabinetul medicului de familie. Acesta reprezintă un factor de îngrijorare pentru părinți dar și o provocare pentru medicul de familie în ceea ce privește diagnosticul diferențial, tratamentul și momentul în care pacientul trebuie trimis mai departe spre specialist.

Un reflux gastroesofagian necomplicat se tratează conservator, prin măsuri non-farmacologice, cu răspuns favorabil în marea majoritate a cazurilor. Pentru cazurile refractare se ridică suspiciunea unei intoleranțe la proteina laptelui de vacă, recomandarea fiind de excludere acesteia din dieta mamei, sau înlocuirea formulei de lapte praf cu una intens hidrolizată. Pentru copii mai mari de 12 luni se poate încerca o cură de tratament cu inhibitori ai pompei de protoni pentru 4-8 săptămâni.

Cazurile care nu se rezolvă cu această abordare, precum și cazurile care prezintă semne și simptome de alarmă, vor fi îndrumate spre medicul specialist gastroenterolog pediatru, pentru investigații suplimentare. Gastroscopia și PH-metria sunt utilizate pentru diagnosticul complicațiilor bolii de reflux gastroesofagian.

În urma analizării ghidului EPSGHAN am realizat o schemă de abordare a acestei patologii care poate fi folosită la nivelul cabinetului de medicină de familie, pentru a facilita o abordare unitară a acestei patologii.

Cuvinte cheie: reflux gastroesofagian, algoritm de abordare, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Management

Gastroesophageal reflux in infants and children – an algorithm approach in family physician practice

Abstract

Gastroesophageal reflux in infants is a common reason for visits to the family doctor’s office. It represents a concern for parents and a challenge for the family doctor in terms of differential diagnosis, treatment, and determining when to refer the patient to a specialist.

Uncomplicated gastroesophageal reflux is treated with non-pharmacological measures, with a favourable response in the vast majority of cases. For refractory cases, there is a suspicion of cow’s milk protein intolerance, and it is recommended to exclude it from the mother’s diet or replace the formula with an extensively hydrolysed one. For children older than 12 months, a 4-8 week course of treatment with proton pump inhibitors can be tried.

Cases that do not resolve with this approach, as well as those presenting alarm signs and symptoms, will be referred to a paediatric gastroenterologist for further investigations. Gastroscopy and pH monitoring are used to diagnose complications of gastroesophageal reflux disease.

Following an analysis of the ESPGHAN guidelines, we have developed an approach scheme for this pathology that can be used at the family doctor’s office to facilitate an equal approach.

Keywords: gastroesophageal reflux, approach algorithm, family doctor

Îngrijirea unui pacient cu stare vegetativă – provocare pentru medicul de familie

Dr. Arnault Eric Peltier1,4, Conf univ. dr. Aida Puia2,3,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan2,3,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop2,3,4, Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean2,3,4, Șef lucr. univ. dr. Radu Revnic2,3,4, Dr. Olimpia Huluban1,4, Dr. Ionela Scridonesi1,4, Asist. univ dr. Rodica Sorina Pop2,3,4,5,6

1Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu, Cluj-Napoca, România, 2Disciplina medicina de familie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, 3Cabinet Medical Individual de Medicina Familiei, Cluj Napoca, 4Medicină de familie, 5Geriatrie-gerontologie, 6Îngrijiri paliative

Rezumat

Starea vegetativă a unui pacient resuscitat tardiv reprezintă o mare provocare pentru profesioniști. Îngrijirea pe o secție cu paturi implică numeroși profesioniști care asigură măsurile de nursing, mobilizarea pasivă, evaluarea și administrarea tratamentului, efectuarea investigațiilor, evaluarea socială. În momentul în care un pacient cu stare vegetativă este externat spre domiciliu, întreaga responsabilitate cade pe umerii unui singur membru din familie ajutat temporar de alte persoane din familie. Îngrijitorul principal din familie devine o persoană multipotentă care trebuie să suplinească echipa de profesioniști. El are nevoie de coordonare din partea medicului de familie pentru ca îngrijirea pacientului să fie corectă. Medicul de familie este pus mai rar în situația de management al unui pacient cu stare vegetativă acesta fiind un motiv important care impune reactualizarea cunoștințelor privind îngrijirea traheostomei, gastrostomei, leziunilor de decubit, schimbarea și îngrijirea sondei urinare.

Cuvinte cheie: stare vegetativă, îngrijire paliativă, domiciliul pacientului, medic de familie, coordonator

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Caring for a patient with a vegetative state – a challenge for the family doctor

Abstract

The vegetative state of a late resuscitated patient is a great challenge for professionals. Care provided by palliative units’ teams involves: passive mobilisation, patients’ assessment, management of therapeutic plan, investigations, social and spiritual evaluation. When a patient with a vegetative state is discharged home, the all of these responsibilities falls on the shoulders of a single person, usually a family, sometimes helped by other people from the family. The primary family caregiver must meet all the requirements of the multidisciplinary palliative care team. The general practitioner should be involved in helping and coordinating the primary caregiver in order to assure a correct and effective outcome. Therefore, the general practitioner, which otherwise is rarely meeting this kind of situations, should update his knowledge about specific requirements: tracheostomy, gastrostomy, decubitus lesions, changing and caring for the urinary probe.

Keywords: vegetative status, palliative care, patient’s home, family doctor, coordinator

Abordarea diagnostică a copilului cu statură mică în practica medicului de familie

Dr. Amelia Resiga1,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,2, Asist. univ. dr. Bianca Cojan-Mînzat1,2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3, Dr. Alexandra Pop1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,3Medicină de familie, 4Geriatrie-gerontologie, 5Medicină internă

Primit: 5.05.2024 • Acceptat pentru publicare: 25.05.2024

Rezumat

Statura mică este o povară socială cu impact pe termen lung asupra sănătății, diminuarea potențialului de dezvoltare fizică dar și cognitivă și spectrul sărăciei la aproximativ o treime din copiii care nu ating talia țintă. Rolul medicului de familie se concretizează în îmbunătățirea depistării precoce a copiilor cu statură mică, în creșterea ratei măsurătorilor și a evaluării acestora și în aprofundarea cunoștințelor legate de fiziologia și etiopatogenia staturii mici. În lucrarea de față vom revizuii aspecte noi legate de abordarea în practica medicului de familie a variantelor de creștere în înălțime, prezentând un algoritm de diagnostic a staturii mici.

Cuvinte cheie: statură mică, înălțimea țintă, velocitatea înălțimii

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

The diagnostic approach in child with short statue in the practice of the family doctor

Abstract

Short stature is a social burden with a long-term impact on health, diminishing the potential for physical but also cognitive development and the specter of poverty for approximately one third of children who do not reach the target height. The role of the family doctor is embodied in the improvement of early detection of children with short stature, in increasing the rate of measurements and their evaluation, and in deepening the knowledge related to the physiology and etiopathogenesis of short stature. In this paper, we will review new aspects related to the approach in the family doctor’s practice to height growth variants, presenting an algorithm for the diagnosis of short stature.Keywords: short stature, target height, height velocity.

Examinarea oftalmologică a sugarului

Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan-Mînzat1,2,3, Șef de lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2,3,4, Dr. Amelia Resiga1,3, Dr. Alexandra Pop1,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3,4
1Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,3Medicină de familie, 4Geriatrie-gerontologie, 5Medicină internă

Primit: 15.05.2025 • Acceptat pentru publicare: 25.05.2024

Abstract

Examinarea oftalmologică a sugarului în practica medicului de familie este de multe ori o sinteză a unei diversități de factori de risc care trebuie evaluați, a examinării specifice pe grupe de vârstă și deosebit de important, a deciziilor corecte privind trimiterea sugarului în vederea examinării de către oftalmologul pediatru.

Nou născutul vede la naștere dar vederea nu este focalizată, ea se dezvoltă gradual în primele luni de viață, ajungând la maturitate în jurul vârstei de 5 ani. În lucrarea noastră ne propunem să prezentăm etapele dezvoltării vederii copilului în primul an de viață, examinările disponibile în cabinetul medicului de familie, principalele patologii întâlnite și managementul acestora.

Cuvinte cheie: examinare oftalmologică, medic de familie, reflex roșu, alianiament ocular

MEDICAL PRACTICE

UpToDate

Ophthalmological examination of the infant

Abstract

Ophthalmological examination of the infant in the practice of the family doctor is often a synthesis of a diversity of risk factors that must be assessed, the specific examination by age groups, and especially important, the correct decisions regarding the referral of the infant for examination by the ophthalmologist pediatrician.The newborn sees at birth but the vision is not focused, it develops gradually in the first months of life, reaching maturity around the age of 5. In our paper we aim to present the stages of the child’s vision development in the first year of life, the examinations available in the family doctor’s office, the main pathologies encountered, and their management.

Keywords: ophthalmological examination, family doctor, red reflex, ocular alignment

Acrocianoza în contextul tratamentului oncologic: prezentare de caz

Dr. Olimpia Simona Huluban1,4, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop2,3,4,5, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,2,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan-Mînzat2,3,4, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef de lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,6, Șef de lucr. univ. dr. Radu Revnic2,3,4, Conf. univ. dr. Aida Puia2,3,4

1Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu”, Cluj- Napoca, România, 2Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 3Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca România, 4Medicină de familie, 5Geriatrie-gerontologie, 6Medicină internă

Primit: 5.05.2024 • Acceptat pentru publicare: 25.05.2024

Rezumat

Acrocianoza reprezintă o tulburare funcțională periferică care apare la nivelul extremităților (degetele de la mâini sau picioare și la nivelul feței). Mecanismul fiziopatologic se explică prin apariția vasospasmului în vasele mici de la nivelul dermului ca urmare a prezenței unor factori declanșatori: frig, toxice, medicație etc. O parte din medicația utilizată în patologia oncologică poate fi corelată cu apariția vasospasmului urmată de prezența acrocianozei.

Astfel, se prezintă cazul unei paciente în vârstă de 71 de ani care vine la medicul de familie pentru apariția durerii la nivelul degetelor V de picioare, urmată de prezența unei tumefacții de culoare violacee la nivelul acestor extremități, cu remisiunea simptomatologiei în poziția declivă și cu intensificarea simptomatologiei în poziție antigravitațională. Tumefacția evoluează în decursul câtorva zile spre leziune ulcerativă iar ulterior necrotică. Indicația de primă intenție a chirurgului vascular fiind de amputație bilaterală a degetelor V de la picioare. Din antecedentele personale patologice ale pacientei reținem hipertensiunea arterială esențială stadiul II cu risc adițional foarte înalt, diabetul zaharat tip 2 insulino-necesitant, insuficiența venoasă cronică CEAP 2 și adenocarcinomul mamar drept operat în 2007 și 2018, radio-chimiotratat, recidivant. Notabil din tratamentul pacientei este următoarea medicație: insulina, metformin, gliclazidă, nebivolol, amlodipină. De asemenea, medicația oncologică fulvestrant și abemaciclib, cel din urmă fiind recent introdus în schema de tratament. Corelând datele anamnestice cu examenul de laborator și aspectele decelate la ecografia Doppler a membrelor inferioare se pune diagnosticul de acrocianoză în contextul terapiei cu abemaciclib. Astfel, se sistează terapia cu abemaciclib și se introduce cilostazol, un inhibitor de fosfodiesterază de tip 3. Evoluția sub măsurile instituite este favorabilă cu închiderea leziunilor ulcerative, cu formarea unei cruste la nivelul zonelor necrotice, cu desprinderea ulterioară a acesteia, fără cicatrici și cu dispariția acrocianozei antigravitaționale.

Cuvinte cheie: acrocianoză, tratament, medicament, leziuni ulcerative

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Acrocyanosis in the context of oncological treatment: case report

Abstract

Acrocyanosis is a peripheral functional disorder that occurs in the extremities (fingers or toes and face). The physio-pathological mechanism is explained by the appearance of vasospasm in the small vessels in dermis as a result of the presence of some triggering factors: cold, toxic, medication, etc. Some of the medication used in oncological pathology can be correlated with the occurrence of vasospasm followed by the presence of acrocyanosis.We present the case of a 71-year-old patient who comes to the general practitioner for pain in the toes (V), followed by the presence of a purple-colored swelling of these extremities, with remission of symptoms in the inclined position and with the intensification of symptoms in the antigravity position. The swelling evolves over the course of a few days into an ulcerative and later necrotic lesion. The first indication of the vascular surgeon’s is the bilateral amputation of the toes. From the patient’s personal pathological history, we note essential arterial hypertension stage II with very high additional risk, type 2 insulin-requiring diabetes mellitus, chronic venous insufficiency CEAP 2 and adenocarcinoma of the right breast operated in 2007 and 2018, radio-chemotherapy, recurrent. Notable from the patient’s treatment is the following medication: insulin, metformin, gliclazidum, nebivolol, amlodipine and the oncology medication fulvestrant and abemaciclib, the last one is being recently introduced into the treatment. By correlating the anamnestic data with the laboratory examination and Doppler echo of the lower limbs, the diagnosis of acrocyanosis is made in the context of therapy with abemaciclib. This therapy is stopped and a type 3 phosphodiesterase inhibitor – cilostazol – is introduced. The evolution under the established measures is favorable with the closure of the ulcerative lesions, with the formation of a crust at the level of the necrotic areas, with self-removal, without further scarring and with the disappearance of the antigravity acrocyanosis.

Keywords: acrocyanosis, treatment, drug, ulcerative lesion