Cercetare – Revista Română de Medicina Familiei

Prevenția cancerului de col uterin în medicina de familie: studiu transversal

Dr. Andreea Cristina Macovei1,5, Dr. Vasile Grajdu2,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop3,4,5,6, Conf univ. dr. habil. Aida Puia3,4,5
1Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu”, Cluj- Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Lechința, România, 3Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca „Iuliu Hațieganu’’, România, 4Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Lechința, România 5Medicină de familie, 6Geriatrie şi gerontologie

Primit: 8.08.2026 • Acceptat pentru publicare: 31.08.2026

Rezumat

Obiective: Evaluarea practicilor de prevenție a cancerului de col uterin în medicina de familie: testarea HPV, citologia Babeș-Papanicolau și vaccinarea anti-HPV, precum și a factorilor asociați acestora, la femeile adulte din trei cabinete de medicină de familie.

Material și metodă: Studiu observațional transversal, efectuat înaintea unei intervenții educaționale online, desfășurat în 2 cabinete de medicină de familie din mediul urban și unul din mediul rural. Analiza statistică a inclus frecvențe, procente, teste χ²/Fisher și regresii logistice.

Rezultate. Din 196 de răspunsuri, 161 au fost femei; 160 au oferit un răspuns analizabil privind screeningul. Orice testare cervicală în ultimii trei ani a fost raportată la 74,4%, citologia Babeș-Papanicolau la 73,8%, iar testarea HPV la 38,1%. Testarea HPV a fost mai frecventă în cabinetele urbane decât în cabinetul rural (45,2% față de 11,8%; p<0,001). O diferență mai redusă, dar semnificativă statistic, a fost observată și pentru citologia Babeș-Papanicolau (77,8% față de 58,8%; p=0,046). Dintre cele 144 de femei cu statut vaccinal explicit, 84,7% erau nevaccinate. Principala barieră a fost îngrijorarea privind reacțiile adverse (38,5% dintre cele nevaccinate). În modelul ajustat, educația superioară/postuniversitară a fost asociată cu testarea HPV (aOR 2,69; IC 95% 1,23–5,84; p=0,013). Pentru efectuarea testului Babeș-Papanicolau, vârsta ≥ 25 de ani (aOR 15,36; IC95% 3,65–64,65; p<0,001) și studiile superioare/postuniversitare (aOR 4,79; IC95% 1,98–11,62; p=0,001) au fost asociate semnificativ statistic cu efectuarea testării.

Concluzii. Eșantionul a prezentat o diferență importantă între utilizarea citologiei și testarea HPV, precum și o prevalență ridicată a nevaccinării. Participarea la screening, în special la testarea HPV, a fost mai redusă în cabinetul din mediul rural. Rezultatele susțin necesitatea unui acces mai simplu la screening-ul primar pentru HPV și consolidarea rolului medicului de familie în identificare, consiliere și orientare. Medicina de familie poate susține tranziția către screening-ul primar HPV organizat și către consilierea vaccinală, cu prioritate pentru femeile cu nivel de educație mai redus și din mediul rural.

Cuvinte cheie: HPV, cancer de col uterin, screening, vaccinare, medicină de familie

RESEARCH

Original paper

Cervical cancer prevention in family medicine: a cross-sectional study

Abstract

Objectives: To assess cervical cancer prevention practices: HPV testing, Papanicolaou cytology, and HPV vaccination and their associated factors among adult women attending three family medicine practices.

Materials and Methods: A cross-sectional observational study was conducted before an online educational intervention in two urban and one rural family medicine practices. Frequencies, percentages, chi-square/Fisher’s exact tests, and logistic regression models were used for analysis.

Results: Of 196 responses, 161 were from women, of whom 160 provided an analysable response regarding cervical screening. Any cervical screening test within the previous three years was reported by 74.4%, Papanicolaou cytology by 73.8%, and HPV testing by 38.1%. Among the 144 women with a clearly reported vaccination status, 84.7% were unvaccinated. The main barrier was concern about adverse reactions (38.5% of unvaccinated women). HPV testing was more frequently reported by women recruited from the urban practices than by those recruited from the rural practice (45.2% vs 11.8%; p<0.001). Papanicolaou cytology was also more frequent in the urban practices (77.8% vs 58.8%; p=0.046). In the adjusted models, university or postgraduate education was associated with HPV testing (aOR 2.69; 95% CI 1.23–5.84; p=0.013). Undergoing Papanicolaou cytology was associated with age ≥25 years (aOR 15.36; 95% CI 3.65–64.65; p<0.001) and university or postgraduate education (aOR 4.79; 95% CI 1.98–11.62; p=0.001).

Conclusions: The sample showed a substantial difference between the use of cytology and HPV testing, as well as a high prevalence of non-vaccination. Family medicine can support the transition towards organized primary HPV screening and vaccination counselling, prioritizing women with lower educational level, and women living in rural areas.

Keywords: HPV, cervical cancer, screening, vaccination, family medicine

Sindromul de burnout în medicina de familie – corelații cu digitalizarea sistemului medical

Dr. Cristian Buzduga1,3, Asist. univ. dr. Vlad Nechita1,4, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România București, România, 3Medicină de familie, 4Chirurgie generală

Primit: 15.02.2026 • Acceptat pentru publicare: 3.03.2026

Rezumat

Sindromul de burnout reprezintă o stare de epuizare emoțională și mentală asociată activității profesionale, cu impact asupra medicilor și asupra calității actului medical. Medicii de familie, aflați la interfața dintre pacient și sistemul de sănătate, sunt expuși unui volum ridicat de muncă și unor cerințe administrative crescute, inclusiv utilizării sistemelor informatice medicale.

Scopul studiului a fost evaluarea riscului de burnout în rândul medicilor de familie din România și analizarea relației cu factorii socio-demografici și digitalizarea sistemului medical.

Material și metodă: S-a efectuat un studiu de tip transversal, analitic, observațional, datele au fost colectate cu ajutorul unui chestionar conceput cu platforma Google Forms. Acesta a fost distribuit pe grupuri de medici de familie și asociațiile lor profesionale și invitați să completeze chestionarul. Participarea la studiu a fost voluntară și anonimă.

Rezultate: Prevalența burnout-ului în lotul analizat a fost relativ scăzută, însă aproape unul din cinci medici a prezentat burnout sau risc de burnout. Prezentul studiu relevă o rată mică a burnout-ului în rândul medicilor de familie, prevalența cea mai mare fiind în rândul medicilor de sex feminin și o proporție mai mare a burnout-ului fiind identificată în rândul medicilor de familie din mediul rural.

Concluzii: Digitalizarea sistemului medical pare să influențeze percepția medicilor asupra epuizării profesionale, subliniind necesitatea optimizării funcționalității și integrării softurilor medicale în fluxul de lucru din medicina de familie. Sunt necesare studii suplimentare, pe loturi mai mari, pentru clarificarea relației dintre digitalizare și sănătatea profesională în asistența medicală primară.

Cuvinte cheie: sindrom de burnout, medici de familie, asistență medicală primară, digitalizare, sistem informatic medical

RESEARCH

Original paper

Burnout syndrome in family medicine: the relationship with medical system digitalization

Abstract

Burnout syndrome is a state of emotional and mental exhaustion associated with professional activity, with an impact on doctors and the quality of medical care. Family doctors, at the interface between the patient and the health system, are exposed to a high workload and increased administrative requirements, including the use of medical information systems.

Objective: The aim of the study was to assess the risk of burnout among family doctors in Romania and to analyze the relationship with socio-demographic factors and the digitalization of the medical system.

Material and method: A cross-sectional, analytical, observational study was conducted; data were collected using a questionnaire designed in Google Forms. It was distributed to family doctor groups and their professional associations, and they were invited to complete the questionnaire. Participation in the study was voluntary and anonymous.

Results: The prevalence of burnout in the analyzed group was relatively low, but almost 1 in 5 doctors showed burnout or risk of burnout. The present study reveals a low rate of burnout among family physicians, with the highest prevalence among female physicians and a higher proportion of burnout in rural areas.

Conclusions: The digitalization of the medical system appears to influence physicians’ perceptions of professional burnout, underscoring the need to optimize the functionality and integration of medical software into the workflow in family medicine. Additional studies with larger groups are needed to clarify the relationship between digitalization and professional health in primary health care.

Keywords: burnout syndrome, family physicians, primary health care, digitalization, medical information system

Perspectiva alegerii specialității – feedback-ul studenților privind medicina de familie – chestionar online

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Primit: 1.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 5.12.2025

Rezumat

Medicii de familie, ca specialiști formați în principiile disciplinei au responsabilitatea fundamentală de a oferi îngrijiri medicale cuprinzătoare și continue, într-o abordare holistică a problemelor de sănătate a pacientului în dimensiunile lor fizice, psihologice, sociale, culturale, de mediu și existențiale. Procesul de orientare a studenților către o anumită specialitate medicală este unul multidimensional și insuficient studiat, având consecințe semnificative atât asupra dezvoltării profesionale individuale, cât și asupra configurației viitoare a resurselor umane din sănătate. Deși nivelul de interes pentru medicina de familie variază de la o generație de studenți la alta, cererea pentru medici de familie în sistemul de îngrijiri primare rămâne constant ridicată. Participanții la studiul nostru, studenți în anul VI ai programului de studii Medicină au completat un chestionar cu scopul de a evalua experiența lor pe durata stagiului în cabinetele de medicină de familie, intenția de a alege medicina de familie ca specialitate la examenul de rezidențiat și feedback-ul calitativ privind acest stagiu. Rezultatele obținute au demonstrat un interes moderat pentru alegerea specialității de medicină de familie; aprecierea pozitivă a aspectelor clinice diverse observate în timpul stagiilor și a valorii relației medic-pacient; barierele cele mai importante fiind birocrația excesivă și izolarea profesională iar în procesul de învățare metodele interactive ce implică direct studentul au fost cele mai apreciate. Soluțiile digitale trezesc interesul pentru cunoaștere și pot fi metode atractive pentru creșterea interesului pentru specialitatea medicină de familie.

Cuvinte cheie: intenție alegere, bariere alegere, medicină de familie

RESEARCH

Original papers

Perspective of choosing a specialty – student feedback on family medicine – online questionnaire

Abstract

Family doctors, as specialists trained in the principles of the discipline, have the fundamental responsibility to provide comprehensive and continuous medical care, taking a holistic approach to the patient’s health problems in their physical, psychological, social, cultural, environmental, and existential dimensions. The process of guiding students toward a particular medical specialty is multidimensional and insufficiently studied, with significant consequences for both the individual professional development and the future configuration of human resources in health care. Although interest in family medicine varies from one generation of students to another, demand for family doctors in the primary care system remains consistently high. Participants in our study, sixth-year students in the Medicine program, completed a questionnaire to assess their experience during their internship in family medicine practices, their intention to choose family medicine as a specialty in the residency exam, and qualitative feedback on this internship. The results showed moderate interest in choosing family medicine as a specialty, positive appreciation of the various clinical aspects observed during the internships and the value of the doctor-patient relationship. The most essential barriers being excessive bureaucracy and professional isolation, while interactive methods, that directly involve the student, were the most appreciated in the learning process. Digital solutions can spark interest in knowledge and be attractive methods for increasing interest in choosing family medicine as a specialty.

Keywords: choice intention, choice barriers, family medicine

Factori care influențează asocierea anxietății și depresiei cu insuficiența cardiacă: studiu observațional

Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,5, Șef lucr. univ. dr Sorina Livia Pop1,7, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,7, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Bianca Olivia Cojan Mânzat1,2,5, Dr. Olimpia Simona Huluban3,5, Dr. Alexandru Țîpcu4,6, Dr. Andreea Cristina Macovei23,5, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Institutul Oncologic “Prof Dr Ion Chiricuță”, Cluj-Napoca, România, 5Medicină de familie, 6Radioterapie, 7Medicină internă

Primit: 15.01.2025 • Acceptat pentru publicare: 15.02.2025

Rezumat

Introducere: Insuficiența cardiacă (IC) reprezintă o patologie cu mare amploare globală, asociată cu morbiditate și mortalitate semnificativă, capacitate funcțională redusă, calitate slabă a vieții și costuri ridicate de asistență medicală. Dintre comorbiditățile asociate IC, amintim bolile psihiatrice care sunt de multe ori subevaluate. Acest aspect este categoric îngrijorător, deoarece depresia, în rândul acestor pacienți, este o patologie comună și de lunga durată, cu potențial de înrăutățire a prognosticului.

Scop: Scopul cercetării este de a identifica prezența anxietății și depresiei la pacienții cu insuficiență cardiacă și de a analiza corelațiilor existente între aceste tulburări psiho-emoționale și gradul insuficienței cardiace.

Metodologie de cercetare: Este un studiu observațional, multicentric, desfășurat pe parcursul a trei luni, care a evaluat prezența anxietății și depresiei la pacienții cu IC aflați în evidența medicului de familie. S-au înrolat pacienți cu vârsta peste 18 ani, cu diagnostic de insuficiență cardiacă confirmat de cardiolog, fără afecțiuni psihiatrice cunoscute și care au semnat consimțământul informat de participare la studiu. S-au utilizat trei chestionare: primul chestionar a cules date demografice despre pacient, cel de al doilea a înregistrat diferitele aspecte legate de boală și de îngrijire și cel de al treilea a evaluat nivelul de anxietate și de depresie al pacientului.

Pentru evaluarea anxietății și depresiei s-a fost folosit chestinarul „Hospital Anxiety and Depression Scale”. Datele referitoare la gradul insuficienței cardiace, durata de la confirmarea diagnosticului, tratamentul utilizat, numărul de consultații din ultimul an la diferiți specialiști au fost preluate din fișa medicală existentă la cabinetul medicului de familie.

Rezultate: Au fost înrolați 103 pacienți din 5 cabinete de medicină de familie urbane. Vârsta medie a participanților a fost 71,17±1,145. Pacienții de sex masculin au reprezentat 58,25% dintre participanți. Aproape două treimi (62,14%) dintre subiecți sunt cu IC clasa NYHA II, o treime (33,98%) IC clasa NYHA III și doar 3,88% sunt cu IC clasa NYHA IV. Durata mai mare de trei ani de la diagnosticul de IC a fost evidențiat la majoritatea pacienților din lot (78,64%). Un procent ridicat dintre pacienți (75,73%) au avut mai puțin de 3 consultații în ultimul an la medicul specialist cardiolog. Pacienții s-au prezentat pentru consultație la medicul de familie mai frecvent: 60,19% au avut între 4-8 consultații în ultimul an și 25,24% au avut nevoie de peste 8 consultații în ultimul an la medicul de familie. Anxietatea a fost prezentă la 26,21% dintre subiecți, iar depresia s-a înregistrat la 32,04% dintre aceștia. Cu toate peste 90% dintre pacienți nu au fost consultați în ultimul an de medicul psihiatru. Gradul IC s-a corelat semnificativ statistic cu vârsta pacientului (p<0.0001), cu numărul de prezentări la cardiolog (p=0.045) și cu numărul de consultații la medicul de familie (p<0.0001). Atât depresia cât și anxietatea s-au corelat semnificativ statistic cu vârsta pacientului (p<0.0001,) cu numărul de consultații la medicul de familie (p=0.003 respectiv p=0.001) și cu gradul IC (p=0.009 respectiv p=0.007). Factorii de risc pentru tulburările psiho-emoționale asociate IC sunt: vârsta, sexul feminin, statutul marital și educația scăzută.

Concluzii: Asocierea patologiei psiho-emoționale cu IC, este o realitate în cabinetele medicilor de familie, evaluarea acestor patologii implicând o echipă multidisciplinară. Medicul de familie este un coordonator important în identificarea tulburărilor psiho-emoționale asociate diferitelor afecțiuni cronice. Consultația medicului psihiatru reprezintă un element important în managementul pacientului cu IC.

Cuvinte cheie: insuficiența cardiacă, depresia, anxietatea, echipa multidisciplinară

RESEARCHOriginal papers

Factors influencing the association of anxiety and depression with heart failure: an observational study

Abstract

Introduction: Heart failure (HF) is a disease with a global magnitude associated with significant morbidity and mortality. It also associated with reduced functional capacity, poor quality of life and high healthcare costs. Among the comorbidities associated with HF, psychiatric diseases are often undervalued. This aspect is definitely worrying, considering the fact that depression, among these patients is a common and persistent pathology with the potential to worsen the prognosis.

Purpose: The present study aimed to identify the presence of depression and anxiety in patients diagnosed with HF and to analyse the correlations between these psycho-emotional disorders and the stage of heart failure.

Research methodology: It is an observational, multicentre study, which assessed the presence of anxiety and depression in patients with HF submitted at general practitioner. Patients, enrolled in this study, are over 18 years with diagnosis of HF confirmed by the cardiologist, patients without psychiatric conditions and patients who signed the informed consent. Three questionnaires were used: the first questionnaire with demographic data about the subject, the second with various aspects of illness and the third which assessed the patients’ level of anxiety and depression. For this, the „Hospital Anxiety and Depression Scale” questionnaire was used. The data regarding the NYHA class, the duration since diagnosis, the treatment used, and the number of consultations in the last year with different healthcare specialists were taken from the medical record at the general practitioner office. Eligibility criteria included the condition that patients have been diagnosed with HF, aged between 45-85 years, treat for cardiac pathology, without diagnosed psychiatric diseases. Exclusion criteria were patients with diagnoses in the psychiatric spectrum with or without treatment, patients with chronic alcoholism or abuse of other substances.

Results: 103 patients were enrolled, of which 60 (58.25%) were male. Almost two-thirds (62.14%) of the subjects had NYHA class II, and one-third (33.98%) NYHA class III. Four patients were recorded with NYHA class IV (3.88%). HF dates for the majority (78.64%) for more than 3 years. Among the evaluated patients, 75.73% presented for consultation less than 3 times in the last year to the medical specialist, but 60.19% had between 4-8 consultations with the general practitioner for problems related to HF. An anxiety score above the normal value was recorded in 26.21% of the subjects and over 32.04% had an abnormal depression score. However, 92.23% were not consulted by a psychiatrist. NYHA class of HF correlated statistically significantly with the age of the patient (p<0.0001), with the number of presentations to the cardiologist (p=0.045), with the number of consultations with the general practitioner (p<0.0001). The average depression score correlates with the age of the patient (p<0.0001) and with the number of consultations with the general practitioner (p=0.003). The anxiety score correlates with the patient’s age (p<0.0001) and with the number of visits to the general practitioner (p=0.001). Also statistically significant correlations were between NYHA class of HF and anxiety (p=0.007) and depression (p=0.009).

Conclusion: Psycho-emotional pathology is by no means negligible in association with HF.

The general practitioner is an important pawn in the identification of psycho-emotional disorders associated with various chronic conditions. The multidisciplinary approach and referral to the psychiatrist for consultation is an important element of HF management that may increase the quality of life in this patients.

Keywords: heart failure, depression, anxiety, multidisciplinary team

Axa creier-intestin în managementul bolii Parkinson – utilitatea în practica medicală

Camer Salim MD1,3,4, PhD Student MD Cristina Ramona Tase1,2,5, PhD Student MD Andreea Alexandru2,6, Univ. prof. dr. Any Axelerad 2,6

1Emergency Clinical County Hospital of Constanța, România, 2Ovidius University of Constanța, România, 3Endocrinology,4Medicină de urgență, 5Neurology, 6Nephrology

Received:15.11.2024 • Accepted for publication:15.12.2024

Rezumat

Boala Parkinson (BP) face parte din spectrul bolilor neurodegenerative, invalidantă, caracterizată prin semne și simptome motorii (bradikinezie, instabilitate posturală, tremor inițial unilateral) dar și non-motorii (în spectrul tulburărilor anxios-depresive, tulburări gastro-intestinale) progresive, resimțite de pacient pe măsură ce boala avansează. Are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, predominant cu vârsta de peste 65 de ani.

Îngrijirea specializată în boala Parkinson este necesară pentru acești pacienți, în contextul comorbidităților multiple și al particularităților individuale, medicii de familie (MF) pot oferi o abordare holistică, importantă în managementul acestor pacienți.

Material și metodă: Am realizat un studiu observațional pe o perioadă de 6 luni în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Clinica de Neurologie. Au fost incluși în studiu 30 de pacienți diagnosticați cu BP, care au îndeplinit criteriile de diagnostic clinic ale Movement Disorder Society (MDS).Am măsurat nivelurile de calprotectină, exprimate ca medii și deviații standard (SD). Statistica descriptivă a fost utilizată pentru a sumariza și organiza datele colectate, folosind măsuri precum media, mediana și deviația standard. Statistica inferențială a fost aplicată pentru a trage concluzii despre populație, utilizând teste de ipoteze și intervale de încredere.

Rezultate: Rezultatele arată o corelație slabă între calprotectina fecală și scorul UPDRS la pacienții cu Parkinson, fără o corelație semnificativă cu calprotectina serică. Totuși, calprotectina rămâne un biomarker util pentru inflamația intestinală și activitatea inflamatorie sistemică, fiind semnificativ corelată cu CRP și VSH.

Concluzii: Corelațiile identificate în studiul nostru subliniază utilitatea calprotectinei nu doar ca un indicator sensibil al inflamației intestinale, ci și ca un instrument complementar în evaluarea activității inflamatorii sistemice în boala Parkinson. O înțelegere cuprinzătoare a axei microbiota–intestin–creier va fi esențială pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice eficiente în gestionarea tulburărilor neurodegenerative.

Cuvinte cheie: boala Parkinson, medicină de familie, calprotectină, inflamație, microbiota

RESEARCH

Original paper

Brain-Gut axis in management of Parkinson Disease – utility in medical practice

Abstract

Parkinson’s disease (PD) is one of the most important movement disorder in the spectrum of the neurodegenerative pathologies, associating extrapyramidal signs as tremor, rigidity, postural instability with autonomic nervous system dysfunction as gastro-intestinal disbalance, hypotension; cognitive impairment; mood changes- anxiety, sleep disturbances; anosmia. Patients experience a gradual yet significant change in their daily routine, from mild unilateral tremor to the inability to sustain themselves. It is often diagnosed in the sixth decade of life. At this time, due to possible comorbidities, patients require a meticulous and individualized therapeutical plan, best given by their general practitioners (GPs).

Material and method: We performed an observational study, on a cohort of 30 patients, diagnosed with PD, admitted in the Neurology Department of the Clinical Emergency County Hospital Constanta, Romania, who fulfilled the inclusion criteria and the Movement Disorder Society (MDS) Clinical Diagnostic Criteria, for a period of 6 months. Patients undergo clinical evaluation for the motor function using UPDRS motor part III scale and biological samples were collected. We measured calprotectin levels means and standard deviations (SD). The data collected was analysed using descriptive statistics (mean, range and percentage) and inferential statistics (correlations and regressions).

Results: The results provided a weak association between faecal calprotectin and UPDRS score in Parkinson’s patients, (practically with the advanced stages) and no relevant corelation with serum calprotectin levels. The utility of calprotectin testing remains useful, being an inflammatory biomarker, with valuable association with C-reactive protein (CRP) and erythrocyte sedimentation rate (ESR) levels.

Conclusions: The correlations found in our study underscore the utility of calprotectin not only as a sensitive indicator of intestinal inflammation but also as a complementary tool in evaluating systemic inflammatory activity in Parkinson disease. For a better understanding of the microbiota–gut–brain axis and the possible common ethology of PD and Inflammatory bowel disease (IBD) further studies are required, highlighting the genetic pathway and using a larger spectrum of IBD tests for a targeted and adaptative therapeutical management.

Keywords: Parkinson’s disease, general practice, calprotectin, inflammation, microbiota

Evoluția astmului bronșic la copii, la începutul pandemiei COVID-19: o analiză a percepției parentale folosind metoda chestionarului on-line

Student Ionuț Alexandru Burnei1, Prof. univ. dr. Mihai Craiu1,2,3, Asist. univ. dr. Valentina-Daniela Comăneci1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România, 2INSMC Alessandrescu-Rusescu, București, România, 3Pediatrie

Primit: 10.06.2024 • Acceptat pentru publicare: 7.08.2024

Pandemia COVID-19 a avut numeroase efecte asupra sănătății la nivel global, unele prin efecte directe, altele indirecte, cum ar fi cele mediate de dificultățile de acces la sistemul medical (fie în timpul perioadelor de lock-down, sau ulterior, prin lipsa/temporizarea dovezilor de infecție, prin testare PCR), cele de comunicare (infodemie și răspândirea dezinformării, în special în mediul on-line) precum și cele de percepție individuală asupra riscurilor bolii, privite din perspectiva unei semnificative diversități educaționale, culturale, sociale și de caracteristici psiho-emoționale.

Impactul insulelor urbane de căldură asupra sănătății umane

Conf. univ. dr. Maria Nițescu1,2,5, Șef lucr. univ. Mirela Maria Nedelescu1,2,5, Șef lucr. univ. dr. Anca Angela Simionescu1,4,6, Șef lucr. univ. dr. Șef lucr. univ. dr. Simona Pârvu1,2,5, Drd. dr. Irina Mihaela Stoian1,3,7

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România, 2Institutul Național de Boli Infecțioase Prof.Dr.Matei Bals, Bucuresti, România, 3Institutul Național de Sănătate Publică, București, România a, 4Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, București, România, 5Igienă şi sănătate publică, 6Obstetrica Obstetrică și ginecologie, 7Medicină internă

Primit: 15.07.2024 • Acceptat pentru publicare: 19.08.2024

În contextul poluării crescute a aerului atmosferic din ultimele decenii și a schimbărilor climatice, caracterizate prin creșteri ale temperaturii și modificări ale umidității aerului, creșterea vitezei și modificarea direcției vânturilor, creșteri ale concentrației de CO2 și a concentrațiilor particulelor respirabile [PM2,5 și PM10] din aerul atmosferic, zonele urbane au ajuns să fie foarte vulnerabile în contextul apariției efectelor asupra sănătății umane determinate de insulele urbane de căldură (UHI).

Calitatea vieții la pacienții cu boală pancreatică benignă tratați chirurgical

Țone Magdalena Bianca, PhD student 1,8, Gorecki Gabriel Petre,MD, PhD1,2,9, Assoc. prof. Dincă Valeriu Gabi, MD, PhD1,2,10, Lecturer Dincă Alexandra Ligia, MD, PhD1,2,11, Univ. assist. Marica Cristian Daniel, MD, PhD1,2,10, Lecturer Ciuc Diana Mihaela, MD, PhD1,2,12, Assoc. prof. Birlă Rodica Daniela, MD, PhD3,4,10, Assoc. prof. Scăunașu Razvan Valentin5,12, MD, PhD, Univ. assist. Bălălău Denisa Oana, MD, PhD 3,11, Teodorescu Cristina Oana Daciana, MD, PhD9, Teodorescu Andrei George, MD, PhD5,13, Univ. prof. Cochior Daniel, MD, PhD1,6,7,10

1“Titu Maiorescu” University, Faculty of Medicine, Bucharest, Romania, 2CF2 Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 3”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania, 4”Sfânta Maria” Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 5University of Oradea, Faculty of Medicine and Pharmacy, Oradea, Romania, 6Sanador Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 7Monza Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 8Licensed medical assistant, 9Anesthesia and intensive care, 10General Surgery, 11 Obstetrics and gynecology, 12 Otorhinolaryngology, 13Laboratory medicine

Received: 18.05.2023 • Accepted for publication: 7.06.2023

Context: Pacienții cu pancreatită cronică pot suferi o serie de dureri intense, precum și de probleme referitoare la funcționarea organelor digestive, evaluarea calității vieții poate furniza informații valoroase despre nivelul de disconfort fizic și emoțional resimțit de pacienți după intervenția chirurgicală.

Percepția pacienților asupra conceptului de telemedicină în practica medicului de familie

Asist. univ. Dr. Rodica Sorina Pop1,2, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2, Șef de lucr. univ. Dr. Sorina Livia Pop2, Șef de lucr. univ. Dr. Codruța Mărginean2, Șef lucr. univ. Dr. Radu Revnic1,2, Dr. Ionela Scridonesi1, Șef lucr. univ. dr Aida Puia1,2

Universitatea ‘’Titu Maiorescu’’ București România, Expertiză medicală

Primit: 17.05.2023 • Acceptat pentru publicare: 31.05.2023

Rezumat

Telemedicina este o formă a practicii medicale prin care informațiile medicale sunt transmise la distanță. Dezvoltarea ei ca serviciu medical s-a dezvoltat mult în condițiile pandemiei Covid din nevoia de a evita transmiterea infecției virale.

Scopul: Cercetarea și-a propus să evalueze percepția pacienților asupra teleconsultației ca act medical nou furnizat de medicul de familie.

Material și metodă: Este un studiu observațional transversal desfășurat pe un lot de pacienți ai unui cabinet de medicină de familie. Chestionarul folosit a curpins: date demografice iar a doua parte, informații despre modul de acces la teleconsultație, durata, motivul consultației, avantajele și dezavantajele percepute în cursul utilizării acesteia.

Rezultate : Au răspuns la chestionar 231 de persoane, majoritatea cu vârsta între 26-65 de ani (86,14%). În condiții pandemiei numărul celor care apelează la teleconsultație este semnificativ mai mare (n=192;83%) decât înainte de această perioadă (p <0,00001). În 81,38% din situații solicitarea se face prin intermediul telefonului urmat de rețeaua whatsapp (56,70%). Profesionistul cel mai accesat de către pacient este medicul de familie (n=174; 75,34%) iar cel mai puțin apelat este medicul din ambulatoriu de specialitate (n=9; 3,89%). Avantajele teleconsultației sunt cele legate timpul câștigat prin lipsa deplasării (78,35%), prin lipsa timpului de așteptare pentru consultație (64,93%, reducerea costurilor cu deplasarea (34,63%). Aproape jumătate dintre respondenți (42,85%) consideră că promptitudinea este un avantaj al teleconsultației mai ales prin evitarea programărilor (38,52%). Un mare avantaj, mai ales în condiții epidemiologice cunoscute, îl reprezintă evitarea contactului cu alți pacienți (58,87%). Dezavantaje resimțite de pacient sunt legate de dificultățile de comunicare (47,8%) precum și lipsa empatiei și a limbajului non-verbal (37,8%) care să completeze consultația.

Concluzii: Teleconsultația este un serviciu medical nou acordat de medicul de familie în pandemie pentru monitorizarea afecțiunilor acute cu potențial epidemiologic și pentru managementul bolilor cronice.

Cuvinte cheie: telemedicna, teleconsultația, medicul de familie

ORIGINAL ARTICLE

Research

Patients’ perception of the concept of telemedicine in family physician practice

Abstract

Telemedicine is a form of medical practice through which medical information is transmitted remotely. This development as a medical service has grown a lot during the Covid pandemic period due to the need to avoid the transmission of viral infection. Scope: The research aimed to assess the perception of patients on teleconsultation as a new medical act provided by the general practitioner.
Material and method: It is a cross-sectional observational study conducted on a group of patients of a general practitioner office. The questionnaire used included demographic data, information about how patients accessed the teleconsultation, how long the consultation lasted, the reason for the consultation, advantages and disadvantages perceived during its use.
Results: There were 231 people who responded to the questionnaire, most of them aged between 26-65 years (86%). In pandemic conditions, the number of those who called for teleconsultation was significantly higher (n=192; 83%) than before this period (p <0.00001). In 81% of the cases the request was made through the phone followed by the WhatsApp platform (57%). The medical professional accessed most often by the patient is the general practitioner (n=174; 75%) and the least called is the specialized outpatient doctor (n=9; 4%).
The advantages of teleconsultation are those related to the time gained by not having to travel to the general practitioner’s office (78%), by the lack of waiting time for the consultation (65%), the reduction of travel costs (35%). Almost half of the respondents (43%) considers that promptness is an advantage of teleconsultation, especially by avoiding appointments (39%). A great advantage, especially in the known epidemiological conditions, is the avoidance of contact with other patients (59%). The disadvantages felt by the patient are related to communication difficulties (48%) as well as lack of empathy and non-verbal language (38%) to complete the consultation.
Conclusions: Teleconsultation is a new medical service provided by the general practitioner in the pandemic period for the monitoring of acute conditions with epidemiological potential and for the management of chronic diseases.
The main disadvantages of teleconsultation, according to the patients, is the depersonalization of the general practitioner-patient relationship, the lack of empathy felt during the remote consultation and the limiting trust due to absence of non-verbal language that would reinforce the recommendations received.

Keywords: telemedicine, teleconsultation, general practitioner

Poluarea de interior – factor de risc important pentru afecțiunile respiratorii

Şef de lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,4, Şef de lucr. univ. dr. Codruţa Mărginean1,4, Şef de lucr. univ. dr. Emil Onacă1,3,4, Asist. univ. dr. Radu Revnic1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Prof. univ. dr. Lia- Mira Florea1,3,4, Şef de lucr. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca, România, Cluj-Napoca România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 25.02.2023 • Acceptat pentru publicare: 10.03.2023

Rezumat

Incidența şi prevalenţa afecţiunilor respiratorii alergice şi nonalergice sunt în continuă creştere în ţările industrializate, ele fiind considerate adevărate „stigmate” ale civilizaţiei. “Factorii de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese: în România 7%, în UE 4%“ (1).

Ne-am propus să exemplificăm, printr-un studiu transversal, rolul pe care îl are poluarea de interior, pornind de la realitatea bine-cunoscută că tendinţa actuală este aceea de a creşte numărul orelor petrecute în spaţii închise.

Cuvinte cheie: poluare de interior, hiperreactivitate bronşică, self-chestionar, modificarea stării de sănătate

ORIGINAL ARTICLE

Research

Indoor polution – important risk factor for respiratory diseases

Abstract

The incidence and prevalence of allergic and non-allergic respiratory diseases are continuously increasing in industrialized countries, being considered true „stigmas” of civilization. „Environmental factors, such as air pollution, also contribute to a considerable number of deaths: in Romania 7%, EU: 4%” (1).

We present by a cross-sectional study, the role of indoor pollution, starting from the well-known fact, that the current trend is to increase the number of hours spent indoors.

Keywords: indoor pollution, bronchial hyperactivity, self-questionnaire, change in health status