Rezumat
În contextul poluării crescute a aerului atmosferic din ultimele decenii și a schimbărilor climatice, caracterizate prin creșteri ale temperaturii și modificări ale umidității aerului, creșterea vitezei și modificarea direcției vânturilor, creșteri ale concentrației de CO2 și a concentrațiilor particulelor respirabile [PM2,5 și PM10] din aerul atmosferic, zonele urbane au ajuns să fie foarte vulnerabile în contextul apariției efectelor asupra sănătății umane determinate de insulele urbane de căldură (UHI).
Material și metodă: În acest studiu am realizat o revizuire sistematicä a literaturii, aducând în discuție atât impactul căldurii extreme (din timpul valurilor de căldură) asupra grupurilor vulnerabile, cât și posibilele mecanisme fiziopatologice de acțiune la nivelul organismului uman, dar și modurile de implicare ale sistemelor de sănătate publică cu scopul de a reduce riscurile asupra sănătății umane.
Rezultate: Datele analizate ne arată că există asocieri între creșterea morbidității, mortalității, costurilor alocate pentru sănătatea populației din zonele cu un grad ridicat de urbanizare, unde există și o densitate mare a populației, reducerea zonelor cu vegetație (zonele verzi), schimbările climatice și insulele urbane de căldură.
Concluzii: In vederea adoptarii unor masuri concludente, este necesara efectuarea mai multor studii epidemiologice care pot explica efectele insulelor urbane de căldură și temperaturilor extreme asupra sănătății populației care trăiește în zonele respective, în special a grupurilor vulnerabile, ținând cont de rezultatele deja obținute in ceea ce priveste creșterea morbidității și a mortalității la aceste grupuri de persoane, într-un mediu urban supra-aglomerat.
Cuvinte cheie: poluarea aerului atmosferic, schimbările climatice, insulele urbane de căldură (UTI), populațiile vulnerabile, riscurile pentru sănătatea umană
RESEARCH
Original paper
The impact of urban heat islands on human health
Abstract
In the context of increased atmospheric air pollution in recent decades and climate change, characterized by increases in temperature and changes in air humidity, increases in wind speed and direction, increases in CO2 and respirable particulate matter [PM2.5 and PM10] concentrations in atmospheric air, urban areas have become very vulnerable in the context of emerging human health effects caused by urban heat islands (UHI).
Material and method: In this study we conducted a systematic review of the literature, discussing both the impact of extreme heat (during heat waves) on vulnerable groups and possible pathophysiological mechanisms of action in the human body, as well as ways to engage public health systems in order to reduce risks to human health.
Results: The data show associations between increased morbidity, mortality, population health costs in highly urbanised and densely populated areas, reduction of vegetated areas (green zones), climate change and urban heat islands.
Conclusions: In order to adopt conculdent measures, more epidemiological studies should be considered to explain the effects of urban heat islands and extreme temperatures on the health of the population living in these areas, especially vulnerable groups, taking into account the results already obtained on increased morbidity and mortality in these groups of people in an overcrowded urban environment.
Keywords: air pollution, climate change, urban heat islands (UHI), vulnerable populations, human health risks
* * * * * * * *
You need to subscribe in order to have access to full texts! You have to create an user account here! If you already subscribed and have an account, please login here.
* * * * * * * *
Trebuie să vă abonaţi pentru a avea acces la întregul conţinut! Trebuie să vă creaţi un cont de utilizator aici Dacă sunteţi deja abonat şi aveţi un cont, trebuie să vă autentificaţi aici.
