Revista Română de Medicina Familiei
ISSN 2601 – 4874 ISSN-L 2601 – 4874
Abonații la Revista română de medicină familiei și Paliația au acces gratuit la cursul online intitulat Consultația de la distanță în practica medicului de familie la pacienții cu simptome respiratorii pe timpul pandemiei #COVID-19 ce poate fi efectuat de pe Platforma EdMed Cursul este util tuturor medicilor care efectuează consultații la distanță.
”Fundația Metropolis anunță începerea lucrărilor de construcție a primei Clinici de Psihiatrie Pediatrică modernă din România, în cadrul Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Proiectul, estimat la peste 16,5 milioane de euro, reprezintă cea mai amplă investiție filantropică dedicată sănătății mintale a copiilor și adolescenților.” Mai multe informații
Revista Română de Medicina Familiei Vol 8, Nr 3, Septembrie 2025 Romanian Journal of Family Medicine Vol 8, No 3, September 2025 EDITORIAL Prevalenta si cauzele discontinuității tratamentului cu agoniști ai receptorilor peptidici-1 de tip glucagon like (GLP-1 RA) în managementul obezității. Cum ar putea contribui medicul de familie la creșterea aderentei terapeutice pe […]
Agoniștii receptorilor peptidici-1 glucagon-like (GLP-1 RA) au demonstrat rezultate promițătoare în gestionarea obezității și a diabetului de tip 2, îmbunătățind controlul glicemic, complicațiile cardiovasculare și renale și obținând o pierdere ponderala eficientă.
În ciuda utilizării lor tot mai frecvente în ultimul deceniu și a eficacității, prevalența întreruperii tratamentului este importantă atât la pacienții diabetici, cât și la cei non-diabetici, iar înțelegerea motivelor este esențială pentru îmbunătățirea aderenței pe termen lung.
Un studiu retrospectiv efectuat pe 125.474 de adulți cu suprapondere și obezitate care au inițiat tratamentul cu GLP-1 RA (liraglutidă, semaglutidă sau tirzepatidă) între 2018-2023 a arătat că 64,8% dintre pacienții obezi non-diabetici și 46,5% dintre cei cu diabet zaharat de tip 2 au întrerupt tratamentul în decurs de 1 an. Mai mult, în decurs de 2 ani, 84,4% dintre non-diabetici și 64,1% diabetici au renunțat la tratamentul GLP-1 RA (1).
Un alt studiu american efectuat pe 15.811 adulți care au început tratamentul cu semaglutidă între iunie 2021 și decembrie 2023 a constatat că 46% au întrerupt tratamentul în a cincea lună. Chiar și după ameliorarea deficitului de aprovizionare, rata de întrerupere a tratamentului a rămas la 48% (2).
În Europa, un studiu efectuat pe 110.749 de persoane care au inițiat tratament cu semaglutidă pentru obezitate în Danemarca a arătat că 50% dintre acestea au continuat terapia la 1 an. Doar 10% au respectat creșterile dozei recomandate la patru săptămâni, iar 12% au atins ținta de 2,4 mg până la prescripția nr. 5, în timp ce o treime au continuat cu o doză mică (1,0 mg) mai mult timp (3). In Marea Britanie, 45,2% dintre diabetic au întrerupt tratamentul la 12 luni, iar 64,7% la 24 de luni (4).
Cauzele discontinuității tratamentului cu GLP-1 RA sunt multiple:
– Costurile ridicate inclusiv costuri mari suportate direct de pacient și acoperire limitată și limitările legate de asigurare sunt factori puternici care duc la întreruperea tratamentului (5).
– Efecte secundare gastro-intestinale: greața, vărsătura, diaree, constipație. Sunt și situații clinice care impun întreruperea tratamentului cu GLP-1 RA: planificarea unei sarcini, boli intercurente care necesita întreruperi ale tratamentului la recomandarea medicului (boli ale vezicii biliare, suspiciune de pancreatită), dar sunt mai puțin frecvente în comparație cu simptomele gastrointestinale.
– Nerespectarea creșterii progresive a dozei este altă cauza. Mulți pacienți nu respectă schema de creștere treptată recomandată; puțini ating doza recomandată de 2,4 mg la timp, ceea ce poate diminua eficacitatea.
– Alta cauză este deficitul de percepție/înțelegere a nevoii de continuare după atingerea obiectivului personal de scădere ponderală, determinând unii pacienți să stopeze tratamentul.
– Alții se opresc din cauza stagnării după o prima pierdere ponderală inițială, apreciind o pierdere suplimentara mai lenta decât se așteptau (3). Deficitul de aprovizionare contribuie, de asemenea, la întreruperea tratamentului.
Intervenții ale medicului de familie pentru creșterea aderenței la terapie
Gestionarea proactivă a efectelor secundare: creșterea treptată a dozelor (prelungirea creșterii dozelor dincolo de perioada standard de 4 săptămâni, dacă este necesar) reduce greața, vărsăturile și diareea, care sunt principalele cauze ale întreruperii premature a tratamentului; utilizarea antiemeticelor si consilierea dietetică (mese mici, evitarea alimentelor bogate în grăsimi, hidratare adecvată) ajută pacienții să tolereze primele săptămâni.
Intervențiile nutriționale structurate și programele de exerciții fizice integrate cu terapia GLP-1 sunt esențiale.
Monitorizarea structurată și integrarea instrumentelor digitale de sănătate: urmărirea regulată (lunară la început) de către medic familie, endocrinolog, asistență medicală ajută la creșterea treptată a dozelor, urmărirea efectelor secundare și motivarea pacienților la asocierea optimizării dietei și activității fizice; intervențiile comportamentale ajută la gestionarea stagnărilor, a platourilor de greutate (un punct comun de descurajare); intervenții digitale: mementouri prin SMS, dispozitive de urmărire bazate pe aplicații, controale medicale prin telemedicină. Integrarea instrumentelor digitale de sănătate in SUA au îmbunătățit continuitatea tratamentului cu GLP-1 RA cu ~15-20% la 6 luni, comparativ cu îngrijirea obișnuită.
Educație medicală specifică și setarea unor așteptări realiste furnizate de medicul de familie in colaborare cu diabetologul, endocrinologul, nutriționistul. Pacienții întrerup tratamentul când pierderea în greutate încetinește după scăderea rapidă inițială. Este necesara consilierea clară privind: traiectoria așteptată (cea mai mare parte a pierderii în greutate se obține în primele 6-9 luni, apoi tratamentul continuă pentru menținerea greutății și pentru efectele benefice cardiovasculare, renale, hepatice) si pentru necesitatea terapiei pe termen lung (întreruperea conducând la recâștigarea greutății).
Înțelegerea importanței strategiilor de îngrijire personalizată și a urmăririi proactive pentru asigurarea continuității terapiei cu GLP-1 RA atunci când este cazul – sau întreruperea ei în siguranță când este necesar – reprezintă cheia îmbunătățirii aderenței, minimizării efectelor negative și optimizării rezultatelor.
Prevalence and causes of discontinuation of glucagon-like peptide-1 receptor agonists (GLP-1 RAs) treatment in obesity management. How could family physicians contribute to increasing long-term therapeutic adherence?
Prof. habil dr. Mira Florea, Chairman of editorial board of Romanian Journal of Family Medicine
Glucagon-like peptide-1 receptor agonists (GLP-1 RAs) have shown promising results in the management of obesity and 2 type diabetes, improving glycemic control, cardiovascular and renal complications and achieving effective weight loss.
Despite their growing use in the last decade and effectiveness, the prevalence of treatment discontinuation is significant both in diabetic and nondiabetic patients and understanding the reasons is critical for improving long-term adherence.
A retrospective study on 125 474 adults with overweight or obesity who initiated treatment with a GLP-1 RAs (liraglutide, semaglutide, or tirzepatide) between 2018-2023 has shown that 64.8% obese non-diabetes patients and 46.5% with type 2 diabetes discontinued within 1 year. Moreover, within 2 years, 84.4% of non-diabetics and 64.1% of diabetics were withdrawn from GLP-1 RA treatment (1).
Another US study of 15,811 adults starting semaglutide from June 2021 to December 2023 found 46% had discontinued treatment by the fifth month. Even after the supply shortage improved, the treatment discontinuation rate remained at 48% (2).
In Europe, a study of 110,749 people who initiated semaglutide treatment for obesity in Denmark showed that 50% of them continued therapy at 1 year. Only 10% adhered to the recommended four-week dose escalations, and 12% reached the 2.4 mg target by prescription nr. 5, while one-third remained on low dose (1.0 mg) longer (3). In the UK, 45.2% of diabetics discontinued treatment at 12 months, and 64.7% at 24 months (4).
The reasons for discontinuation are multiple:
– High cost including high out-of-pocket costs and limited coverage, and insurance limitations are strong drivers of discontinuation (5). Also gastro-intestinal side effects like nausea, vomiting, diarrhea, constipation play a role. There are also some clinical reasons that may limit GLP-1 RA treatment: pregnancy planning, intercurrent illness, (e.g., gallbladder disease, suspected pancreatitis) occur but are uncommon versus GI symptoms.
– Dose escalation non-adherence is another reason. Many patients do not follow the recommended titration schedule; (few reach recommended 2.4 mg dose on time), which may diminish effectiveness.
– Another reason for stopping treatment is perceived lack of need / goal achieved / plateau.
– Some stop after reaching a target or due to slower-than-expected additional loss (3).
– Supply shortages also contributed to earlier discontinuation.
Family doctor interventions to increase adherence to therapy
Proactive Side Effect Management: slow titration (extending escalation beyond the standard 4 weeks if needed) reduces nausea, vomiting, and diarrhea, which are leading causes of early discontinuation; use of antiemetics and dietary counseling (small meals, avoiding high-fat foods, hydrating well) helps patients tolerate early weeks.
Structured nutrition interventions and exercise programs integrated with GLP-1 therapy are essential.
Structured Follow-up and integration of Digital Health Tools: regular follow-up (monthly at first) by a family doctor, endocrinologist, or nurse helps to gradually increase doses, monitor side effects, and motivate patients to combine diet optimization with physical activity; behavioral interventions help manage weight plateaus (a common point of discouragement); digital interventions, as well as text reminders, app-based trackers, telehealth check-ins. Integration of digital health tools in US improved GLP-1 RA treatment adherence by 15-20% at 6 months compared to usual care.
Specific medical education and set realistic expectations provided by family doctor. Patients often discontinue when weight loss slows after the initial rapid drop. Clear counseling on expected trajectory (most weight loss in first 6–9 months, then continuation therapy for weight maintenance and cardio-vascular, renal and liver benefits) and need for long-term therapy (discontinuation usually leads to weight regain).
Understanding the importance of personalized care strategies and proactive follow-up to ensure continuation of GLP-1 RA therapy when appropriate-or safe discontinuation when necessary-is key to improving adherence, minimizing adverse effects, and optimizing outcomes.
Bibliografie/References
Motto: Primum non nocere…
Rezumat
Injuria renală acută (IRA) este o afecțiune frecventă, potențial reversibilă, dar adesea subdiagnosticată în ambulatoriu. Studiul abordează rolul extrem de important al medicului de familie în identificarea precoce a pacienților cu risc, prevenirea factorilor declanșatori și optimizarea monitorizării funcției renale. Pe baza literaturii recente și a experienței clinice, articolul propune intervenții concrete pentru recunoașterea hipovolemiei, gestionarea polimedicației și evitarea prescripțiilor medicației cu potențial nefrotoxic sau stricta monitorizare a acesteia. Sunt discutate particularitățile populațiilor vulnerabile (vârstnici, pacienți cu BCR, insuficiență cardiacă sau tratamente oncologice), precum și interacțiunile nefrotoxice frecvente în practica medicală (”cocktailul” AINS-diuretic-inhibitorii enzimei de conversie). Se subliniază importanța evaluării periodice a ratei filtrării glomerulare dar și a albuminuriei, precum și necesitatea educației pacientului cardiovascular sau diabetic privind „regula zilei de boală” și automedicația. Prin exemplificări clinice, se oferă repere pentru managementul ambulatoriu și criterii de trimitere precoce către nefrologul din ambulatoriu sau spital.
Articolul susține o abordare proactivă, bazată pe prevenție, colaborare interdisciplinară și implicarea pacientului în propriul plan de îngrijire. În acest context, medicul de familie devine un veritabil gardian al rinichilor, contribuind semnificativ la reducerea morbidității și a progresiei spre boala cronică de rinichi, ireversibilă.
Cuvinte cheie: injurie renală acută, medicină de familie, nefrotoxicitate, hipovolemie, prevenție ambulatorie
MEDICAL PRACTICE
Narrative review
Priorities in early diagnosis and prevention of acute kidney injury in family medicine
Abstract
Acute kidney injury (AKI) remains a common yet under recognized condition in outpatient settings, often arising in vulnerable patients with comorbidities or polypharmacy. This article underscores the pivotal role of general practitioners (GPs) in early risk identification, nephrotoxic drug avoidance, and close renal monitoring. Key clinical scenarios are explored, including AKI triggered by dehydration, fever, non-steroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs) use, or therapeutic combinations such as the nephrotoxic “triple whammy” (angiotensin converting enzyme inhibitor + diuretic + NSAIDs). Specific attention is given to elderly patients, those with pre-existing chronic kidney disease or heart failure, and individuals undergoing oncologic treatment.
The article advocates for routine monitoring of glomerular filtration rate and urinary albumin-to-creatinine ratio (uACR), alongside structured patient education regarding “sick day rules” and self-management. By providing practical recommendations, clinical examples, and referral thresholds, the paper builds a framework for proactive AKI prevention in primary care. The integration of clinical vigilance, medication review, patient empowerment, and timely specialist collaboration emerges as a core strategy to reduce avoidable renal damage. Ultimately, the family physician acts as a frontline defender of kidney health, bridging ambulatory care with nephrology expertise to mitigate long-term consequences such as chronic kidney disease (CKD) and end-stage renal disease (ESRD).
Keywords: acute kidney injury, primary care, nephrotoxicity, hypovolemia, outpatient prevention
Rezumat
Aderența la tratamentul de lungă durată este una din problemele existente la toate nivelele sistemului de sănătate, medicul de familie fiind unul dintre profesioniști care pot să abordeze acest aspect cu pacienții, în special pe cei cu boli cronice care necesită o monitorizare susținută. În recenzia de față vom încerca să actualizăm date despre acest topic, axându-ne pe necesitatea implementării termenului de aderență la tratament versus complianță, pe date actuale despre magnitudinea fenomenului, pe factorii contributori ai aderenței, pe aspecte specifice prezente în anumite patologii și intervențiile pe care le putem avea pentru a crește aderența la tratamentul de lungă durată.
Analiza studiilor recente din literatura medicală subliniază importanța acestei dimensiuni în abordarea holistică a pacientului. Integrarea evaluării aderenței la tratament în managementul pacientului cronic este o concluzie comună tuturor nivelelor de servicii medicale.
Cuvinte cheie: aderența la tratament, factori contributori, intervenții
MEDICAL PRACTICE
Narrative review
Adherence to long-term treatment – up to date
Abstract
Adherence to long-term treatment is one of the existing problems at all levels of the health system, the family doctor being one of the professionals who can address this aspect with patients, especially those with chronic diseases that require sustained monitoring. In this review we will try to update data on this topic, focusing on the need to implement the term adherence to treatment versus compliance, on current data on the magnitude of the phenomenon, on the contributing factors of adherence, on specific aspects present in certain pathologies and the interventions that we can have to increase adherence to long-term treatment.
The analysis of recent studies in the medical literature emphasizes the importance of this dimension in the holistic approach to the patient. Integrating the assessment of medication adherence in the management of chronic patients is a common conclusion for all levels of medical services.
Keywords: adherence to treatment, contributing factors, interventions
Read more about Aderența la tratamentul de lungă durată – date actuale …
Rezumat
Complianța la tratament este o caracteristică a activității clinice ce implică deopotrivă medicul și pacientul. Pe lângă succesul terapeutic care este direct legat de complianță, implicațiile juridice și etice sunt manifeste mai ales atunci când din diverse motive pacientul nu este compliant sau medicul nu a informat corect și complet pacientul.
În materialul de față vom prezenta principalele aspecte juridice și etice, exemplificând prin câteva din cele mai importante articole de lege care reglementează acest aspect.
Cuvinte cheie: noncomplianța, acord informat, aspect legale
MEDICAL PRACTICE
Legislation
Legal consequences of noncompliance with treatment
Abstract
Medication adherence is a characteristic of clinical activity that involves both the doctor and the patient. In addition to the therapeutic success that is directly related to adherence, the legal and ethical implications are evident, especially when, for various reasons, the patient is not compliant or the doctor has not informed the patient correctly and completely.
In this material, we will present the main legal and ethical aspects, exemplifying some of the most essential articles of law that regulate this aspect.
Keywords: nonadherence, informed consent, legal aspects
Read more about Consecințele legale ale noncomplianței la tratament …
Rezumat
Boala aterosclerotică reprezintă substratul bolilor cardiovasculare cauzate de placa ateromatoasă. Una din consecințele acesteia o reprezintă boala arterială periferică, cu localizări în diferite teritorii arteriale. Boala arterială a membrelor inferioare este una din patologiile frecvent întâlnite în practica medicului de familie, boală care necesită un plan de management bine structurat și abordare multidisciplinară. Vom prezenta cazul unui bărbat adult tânăr cu afectare arterială a membrelor inferioare, cu detalii pe aspecte legate de diagnostic, terapie nonmedicamentoasă și medicamentoasă și urmărire în cabinetul medicului de familie.
Cuvinte cheie: boală arterială a membrelor inferioare, medic de familie
MEDICAL PRACTICE
Case presentation
Addressing the manifestations of atherosclerotic disease in family medicine – case presentation
Abstract
Atherosclerotic disease is the substrate of cardiovascular diseases caused by atheromatous plaque. One of its consequences is peripheral arterial disease, which affects different arterial territories. Arterial disease of the lower limbs is one of the pathologies frequently encountered in the practice of family physicians. This condition requires a well-structured management plan and a multidisciplinary approach. We will present the case of a young adult man with arterial damage to the lower limbs, with details on aspects related to diagnosis, non-drug and drug therapy, and follow-up in the family physician’s office.
Keywords: lower extremity arterial disease, family physician
Introducere
Este bine cunoscut faptul că un stil de viață sedentar este considerat factor de risc independent pentru dezvoltarea prematură a bolilor cardiovasculare, în special a bolii coronariene ischemice. Exercițiul fizic regulat joacă un rol important atât în prevenția primară, cât și în cea secundară, a bolii coronariene ischemice. Cu toate că nu se cunosc în totalitate mecanismele prin care exercițiul fizic aerob protejează împotriva bolii coronariene, o parte din beneficii pot fi atribuite efectelor pozitive asupra lipoproteinelor serice. S-au studiat aspecte care țin de individ și de caracteristicile activității fizice.
Read more about Efectele exercițiilor fizice asupra profilului lipidic …
Administrarea monoterapiei antihipertensive seara scade riscul cardiovascular la vârstnicul fragil?
Tensiunea arterială prezintă un declin fiziologic nocturn, valorile măsurate pe durata somnului fiind considerate un predictor cardiovascular mai fidel decât tensiunea diurnă.
Astfel s-a formulat ideea că administrarea antihipertensivelor seara poate reduce riscul cardiovascular.
Datele disponibile sunt însă eterogene. Două studii clinice randomizate (Hermida et al.) au raportat beneficii semnificative statistic ale administrării medicației seara, în timp ce un alt studiu randomizat controlat (Mackenzie et al.) și un studiu observațional nu au evidențiat diferențe semnificative între administrarea matinală și cea de seară.
Read more about Despre hipertensiune arterială în practica medicului de familie …
Rezumat
Paul Joseph Barthez a fost un renumit medic, fiziolog și mai ales enciclopedist francez, care a dezvoltat în premieră o abordare a teoriei biologice cunoscută sub numele de „vitalism”. Totodată, Paul Joseph Barthez a mai fost cunoscut în istoriografia medicală europeană, ca fiind nu doar medic consultant al marelui Napoleon Bonaparte, ci și un filozof remarcabil al perioadei sale, dar și un mânuitor al legilor extrem de talentat, mai precis un jurist deosebit de apreciat de către Autoritățile Franceze.
Cuvinte cheie: Perioadă Napoleoniană, vitalism, Paul Joseph Barthez
HISTORY OF MEDICINE
Famous physicians in the Napoleonic era – part VI
Paul Joseph Barthez and „Vitalism theory”
Abstract
Paul Joseph Barthez was a renowned French physician, physiologist, and particularly an encyclopedist, who pioneered an approach to biological theory known as „vitalism”. Additionally, Paul Joseph Barthez was known in the European medical historiography as not only a consulting physician to the great Napoleon Bonaparte, but also as a remarkable philosopher of his time, and an extremely talented manipulator of laws, specifically a jurist highly esteemed by the French Authorities.
Keywords: Napoleonic Era, vitalism, Paul Joseph Barthez