Arhive Vol08N04 - Revista Română de Medicina Familiei

Efectele pleiotrope potențiale ale tratamentului anti-osteoporoză cu bisfosfonați

Prof. univ. habil. dr. Mira Florea
Președinte Consiliul Editorial al Revistei Române de Medicina Familiei

Osteoporoza este o boală cronică silențioasă caracterizată printr-un dezechilibru între resorbția osoasă și formarea osoasă. Conform ghidurilor, terapia antiresorbtivă cu bisfosfonați rămâne terapia de primă linie pentru mulți pacienți cu osteoporoză. Deși efectele lor asupra oaselor sunt bine stabilite, cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a înțelege cum pot bisfosfonații să contribuie la rezultate mai bune în managementul altor boli cronice.

Studiile au demonstrat efecte pleiotrope ale bisfosfonaților dincolo de efectele osoase care includ potențiale proprietăți anticancerigene (antiproliferative, antiangiogenice), protecție cardiovasculară și modulare imună. Bisfosfonații pot inhiba creșterea celulelor canceroase, pot bloca formarea de noi vase de sânge tumorale (antiangiogeneză) și pot modula sistemul imunitar.

Datorită efectelor lor biologice pleiotrope, ei ar putea fi agenți antineoplazici cu potențial de utilizare ca terapie adjuvantă pentru pacienții cu cancere ale sistemului digestiv (1). Acestea funcționează sinergic cu alte terapii în managementul cancerului colorectal (2), pancreatic (3), hepatic (4). În cancerul de sân, bisfosfonații pentru tratamentul osteoporozei au fost asociați cu un risc redus de cancer mamar (5) și, într-un alt studiu, acidul zoledronic ca si tratament adjuvant la pacienții cu cancer de sân în stadiu incipient și-a dovedit eficacitatea într-un studiu randomizat de fază 3 (6).

Grupul de colaborare al studiilor clinice privind cancerul de sân în stadiu incipient a arătat că bisfosfonații reduc semnificativ recurența la distanță, recurența osoasă și mortalitatea prin cancer mamar la femeile în postmenopauză. Rezultatele la pacientele cu tratament asociat cu bisfosfonați nu au fost influențate de statusul receptorilor, gradul tumorii, afectarea ganglionară sau de administrarea de chimioterapie adjuvantă.

În prezent, ghidurile susțin luarea în considerare a acidului zoledronic cu scop adjuvant timp de 3-5 ani la femeile în postmenopauză cu cancer de sân în stadiu incipient (7).

Unele dovezi sugerează că bisfosfonații ar putea avea un efect protector asupra sistemului vascular, putând aduce beneficii sănătății cardiovasculare, deși sunt necesare mai multe studii. Unele date observaționale au arătat că pacienții sub tratament cu bisfosfonați au avut o mortalitate mai mică, o progresie întârziată a calcificării vasculare în bolile aterosclerotice (8) și un risc mai mic de infarct miocardic (9).

Asocierea observată între terapia antiresorbtivă și reducerea mortalității de orice cauză în studiile randomizate, controlate și cohortele observaționale mari poate fi mediată de acțiunile sale pleiotropice: protecție vasculară, modulare imună, reglare metabolică și efect antineoplazic (10).

Scopul principal al terapiei cu bifosfonați rămâne cel pentru care ea este prescrisă (osteoporoza, metastazele osoase).

Medicii de familie ar trebui însă să considere osteoporoza ca o boală sistemică și să susțină aderenta tratamentului antiresorbtiv în osteoporoză pentru a îmbunătăți atât rezultatele scheletice, cât și cele legate de mortalitate.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste beneficii pleiotrope și a ghida un tratament personalizat.

Potential pleiotrope effects of anti-osteoporosis treatement with bisphosphonates

Prof. habil dr. Mira Florea, Chairman of editorial board of Romanian Journal of Family Medicine

Osteoporosis is a chronic silent disease characterized by an imbalance between bone resorption and bone formation. According to the guidelines, antiresorptive treatment with bisphosphonates remains the first-line therapy for many patients with osteoporosis,. While the bone-related effects are well-established, research is ongoing to understand how bisphosphonates may contribute to better results in managing other chronic diseases.

Studies have demonstrated pleiotropic effects of bisphosphonates beyond bone that include potential anti-cancer properties (antiproliferative, antiangiogenic), cardiovascular protection, and immune modulation. Bisphosphonates can inhibit cancer cell growth, block new blood vessel formation (antiangiogenesis), and modulate the immune system.

Due to their pleiotropic biological effects, they could be antineoplastic agents potentially used as adjuvants for patients with cancers of the digestive system (1). They work synergistically with other cancer therapies in colorectal (2), pancreatic (3), liver (4) cancer management.

In breast cancer bisphosphonates for osteoporosis treatment were associated with reduced breast cancer risk (5) and in another study adjuvant zoledronic acid in patients with early breast cancer proved efficacy in a randomized phase 3 trial (6). The Early Breast Cancer Trialists’ Collaborative Group showed that bisphosphonates significantly reduce distant recurrence, bone recurrence, and breast cancer mortality in postmenopausal women. The results on patients with associated bisphosphonates treatment was not influenced by receptor status, tumor grade, nodal involvement, or administration of adjuvant chemotherapy.

Currently, the guidelines support consideration of adjuvant zoledronic acid for 3-5 years in postmenopausal women with early-stage breast cancer (7).

Some evidence suggests bisphosphonates may have a protective effect on the vascular system, potentially benefiting cardiovascular health, though more research is needed. Some observational data showed that bisphosphonate users may have lower mortality, delayed progression of vascular calcification in atherosclerotic diseases (8) and a lower risk of myocardial infarction (9).

The observed association between antiresorptive therapy and reduced all-cause mortality in randomized controlled trials and large observational cohorts may be mediated by its pleiotropic actions: vascular protection, immune modulation, metabolic regulation, and antineoplastic effect (10).

The primary goal of bisphosphonate therapy is for which it is prescribed (e.g., osteoporosis, bone metastases).

However, family physicians should consider osteoporosis as a systemic disease and advocate adherence to antiresorptive therapy to improve both skeletal and survival outcomes.

Further studies are needed to confirm these pleiotropic benefits and guide personalized treatment.

Bibliografie/References

Ang C, Doyle E, Branch A. Bisphosphonates as potential adjuvants for patients with cancers of the digestive system. World J Gastroenterol. 2016;22(3):906-16. Available from: doi: 10.3748/wjg.v22.i3.906.
Singh S, Singh AG, Murad MH, Limburg PJ. Bisphosphonates are associated with reduced risk of colorectal cancer: a systematic review and meta-analysis. Clin Gastroenterol Hepatol. 2013;11:232–9.e1. Available from: doi: 10.1016/j.cgh.2012.11.026.
Zhao M, Tominaga Y, Ohuchida K, Mizumoto K, Cui L, Kozono S, e al. Significance of combination therapy of zoledronic acid and gemcitabine on pancreatic cancer. Cancer Sci. 2012;103:58–66. Available from: doi: 10.1111/j.1349-7006.2011.02113.x.).
Honda Y, Takahashi S, Zhang Y, Ono A, Murakami E, Shi N, et al. Effects of bisphosphonate zoledronic acid in hepatocellular carcinoma, depending on mevalonate pathway. J Gastroenterol Hepatol. 2015;30:619–627. Available from: doi: 10.1111/jgh.12715.
Newcomb PA, Trentham-Dietz A, Hampton JM. Bisphosphonates for osteoporosis treatment are associated with reduced breast cancer risk. Br J Cancer. 2010;102:799–802. Available from: doi: 10.1038/sj.bjc.6605555).
Coleman R, Cameron D, Dodwell D, Bell R, Wilson C, Rathbone E, et al. Adjuvant zoledronic acid in patients with early breast cancer: final efficacy analysis of the AZURE (BIG 01/04) randomised open-label phase 3 trial. Lancet Oncol. 2014;15:997–1006. Available from: doi: 10.1016/S1470-2045(14)70302-X.
Goldvaser H, Amir E. Role of Bisphosphonates in Breast Cancer Therapy. Curr Treat Options Oncol. 2019;20(4):26. Available from: doi: 10.1007/s11864-019-0623-8.
Billington EO, Reid IR. Benefits of Bisphosphonate Therapy: Beyond the Skeleton. Curr Osteoporos Rep. 2020;18(5):587-596. Available from: doi: 10.1007/s11914-020-00612-4.
Tabasum P, Umar M, Richard RM, Khan S, Momna F, Shahwar DE, et al. Beyond the Bone Health: A Narrative Review Unveiling the Role of Bisphosphonates in Reducing the Risk of Myocardial Infarction. 2025;17(3):e80089. Available from: doi: 10.7759/cureus.80089.
Kim KJ. From Bone Health to Lifespan: Pleiotropic Effects of Antiresorptive Agents. Endocrinol Metab (Seoul). 2025;40(4):508-516. Available from: doi: 10.3803/EnM.2025.2571.

Perspectiva alegerii specialității – feedback-ul studenților privind medicina de familie – chestionar online

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Primit: 1.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 5.12.2025

Rezumat

Medicii de familie, ca specialiști formați în principiile disciplinei au responsabilitatea fundamentală de a oferi îngrijiri medicale cuprinzătoare și continue, într-o abordare holistică a problemelor de sănătate a pacientului în dimensiunile lor fizice, psihologice, sociale, culturale, de mediu și existențiale. Procesul de orientare a studenților către o anumită specialitate medicală este unul multidimensional și insuficient studiat, având consecințe semnificative atât asupra dezvoltării profesionale individuale, cât și asupra configurației viitoare a resurselor umane din sănătate. Deși nivelul de interes pentru medicina de familie variază de la o generație de studenți la alta, cererea pentru medici de familie în sistemul de îngrijiri primare rămâne constant ridicată. Participanții la studiul nostru, studenți în anul VI ai programului de studii Medicină au completat un chestionar cu scopul de a evalua experiența lor pe durata stagiului în cabinetele de medicină de familie, intenția de a alege medicina de familie ca specialitate la examenul de rezidențiat și feedback-ul calitativ privind acest stagiu. Rezultatele obținute au demonstrat un interes moderat pentru alegerea specialității de medicină de familie; aprecierea pozitivă a aspectelor clinice diverse observate în timpul stagiilor și a valorii relației medic-pacient; barierele cele mai importante fiind birocrația excesivă și izolarea profesională iar în procesul de învățare metodele interactive ce implică direct studentul au fost cele mai apreciate. Soluțiile digitale trezesc interesul pentru cunoaștere și pot fi metode atractive pentru creșterea interesului pentru specialitatea medicină de familie.

Cuvinte cheie: intenție alegere, bariere alegere, medicină de familie

RESEARCH

Original papers

Perspective of choosing a specialty – student feedback on family medicine – online questionnaire

Abstract

Family doctors, as specialists trained in the principles of the discipline, have the fundamental responsibility to provide comprehensive and continuous medical care, taking a holistic approach to the patient’s health problems in their physical, psychological, social, cultural, environmental, and existential dimensions. The process of guiding students toward a particular medical specialty is multidimensional and insufficiently studied, with significant consequences for both the individual professional development and the future configuration of human resources in health care. Although interest in family medicine varies from one generation of students to another, demand for family doctors in the primary care system remains consistently high. Participants in our study, sixth-year students in the Medicine program, completed a questionnaire to assess their experience during their internship in family medicine practices, their intention to choose family medicine as a specialty in the residency exam, and qualitative feedback on this internship. The results showed moderate interest in choosing family medicine as a specialty, positive appreciation of the various clinical aspects observed during the internships and the value of the doctor-patient relationship. The most essential barriers being excessive bureaucracy and professional isolation, while interactive methods, that directly involve the student, were the most appreciated in the learning process. Digital solutions can spark interest in knowledge and be attractive methods for increasing interest in choosing family medicine as a specialty.

Keywords: choice intention, choice barriers, family medicine

Boala celiacă în practica medicului de familie

Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,4, Șef lucr. dr. Radu Revnic1,2,5 , Asist. univ. dr. Bianca Olivia Cojan Mânzat1,2,5 , Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,5, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,5, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,6, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină internă, 5Medicină de familie, 6Medicină legală,

Primit: 30.09.2025 • Acceptat pentru publicare: 10.11.2025

Rezumat

Boala celiacă este o afecțiune multisistemică autoimună care afectează indivizii cu sensibilitate față de gluten și unele proteine înrudite. Este o afecțiune răspândită peste tot în lume, în prezent remarcându-se o tendință de creștere a incidenței. Se apreciază că diagnosticarea bolii celiace este adesea suboptimală, momentul diagnosticului fiind adesea întârziat cu mai mulți ani. Pe de altă parte, testarea serologică a devenit tot mai accesibilă în ultimii ani, facilitând astfel calea spre diagnostic. Majoritatea pacienților cu boala celiacă confirmată răspund foarte bine la dieta fără gluten, observându-se o ameliorare semnificativă a simptomatologiei deja după câteva zile de la inițierea dietei. Depistarea timpurie și monitorizarea periodică, de lungă durată, prin medicul de familie a bolii ajută la reducerea ratei complicațiilor și în consecință ameliorează calitatea vieții pacienților.

Cuvinte cheie: boala celiacă, medicul de familie, testare, diagnostic, monitorizare

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Celiac disease in family doctor practice

Abstract

Celiac disease is an autoimmune multisystem disease, which affects individuals who are sensitive to gluten and related proteins. It is a disease, that is widespread throughout the world and currently there is a trend of increasing incidence. It is estimated, that the diagnosis of celiac disease is often suboptimal, with the time of diagnosis often being delayed by several years. On the other hand, serological testing has become increasingly accessible in recent years, thus facilitating the path to diagnosis. Most patients with confirmed celiac disease respond very well to the gluten-free diet, with a significant improvement in symptoms observed already a few days after starting the diet. Early detection and regular, long-term monitoring, of the disease by the family doctor helps to reduce the rate of complications and consequently improves patient’s quality of life.

Keywords: celiac disease, family physician, testing, diagnosis, follow-up

Sindromul de ochi uscat: provocari de diagnostic si management in medicina de familie

Dr. Andra Angheluș1,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop`1,2,4, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,5, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.12.2025

Rezumat

Boala oculară de tip „ochi uscat” este o afecțiune multifactorială care afectează integritatea funcțională a suprafeței oculare. Ea apare din cauza producerii insuficiente de lacrimi sau a evaporării excesive a acestora, ceea ce perturbă echilibrul filmului lacrimal și provoacă disconfort ocular. Creșterea utilizării ecranelor, poluarea și anumite boli sistemice contribuie la incidența crescută a acestei afecțiuni.

Medicii de familie joacă un rol esențial, fiind primul contact al pacienților cu sistemul medical. Deși nu dispun întotdeauna de echipamente oftalmologice avansate, aceștia pot contribui la recunoașterea simptomelor și la creșterea gradului de conștientizare.

Filmul lacrimal are trei straturi – lipidic, apos și mucos – iar disfuncția oricăruia dintre ele poate duce la uscăciune oculară, de obicei prin mecanisme de secreție redusă sau evaporare crescută. Factorii moderni precum utilizarea îndelungată a ecranelor sau purtarea lentilelor de contact agravează problema.

Diagnosticul se bazează în special pe anamneză și simptome precum arsură, usturime, mâncărime sau vedere încețoșată. Istoricul pacientului poate indica factorii declanșatori și impactul asupra vieții zilnice.

Cuvinte cheie: sindromul de ochi uscat, keratoconjunctivită sicca, medicina de familie

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Dry Eye Syndrome: diagnostic and management challenges in family medicine

Abstract

Dry eye is a multifactorial ocular disease that affects the functional integrity of the ocular surface. It occurs due to insufficient tear production or excessive tear evaporation, which disrupts the balance of the tear film and causes ocular discomfort. Increased screen use, pollution, and certain systemic diseases contribute to the increased incidence of this condition.

Family physicians play a crucial role as patients’ first point of contact with the healthcare system. Although they do not always have advanced ophthalmological equipment, they can help recognize symptoms and raise awareness.

The tear film has three layers—lipid, aqueous, and mucous—and dysfunction in any of them can lead to dry eyes, usually through mechanisms of reduced secretion or increased evaporation. Modern factors such as prolonged use of screens or wearing contact lenses exacerbate the problem.

Diagnosis is based primarily on history and symptoms such as burning, stinging, itching, or blurred vision. The patient’s history may indicate triggers and the impact on daily life.

Keywords: dry eye syndrome, keratoconjunctivitis sicca, family medicine

Sindromul PANDAS – de la simptom la diagnostic. Perspective din practica medicului de familie

Dr. Andra Angheluș1,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop`1,2,4, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,4, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.12.2025

Rezumat

Sindromul PANDAS (Pediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) este o entitate clinică caracterizată prin debutul brusc și sever al simptomelor obsesiv-compulsive (OCD) și/sau al ticurilor la copii prepubertari, cu o evoluție episodică, asociată temporal cu o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A și cu prezența unor anomalii neurologice precum hiperactivitate motorie sau mișcări coreiforme

În practica de zi cu zi, medicul de familie se află adesea în poziția de a observa primele semne ale unei tulburări cu debut acut, înainte ca familia să ajungă la un medic de altă specialitate. În acest context, PANDAS ridică o provocare particulară: simptomatologia apare brusc, este intensă, uneori dramatică, iar părinții se prezintă frecvent speriați, în căutarea unei explicații clare. Medicul de familie trebuie, astfel, să aibă capacitatea de a recunoaște situațiile în care o infecție aparent banală poate declanșa o schimbare comportamentală rapidă și profundă.

Prezentăm cazul unei fetițe în vârstă de 5 ani și 1 lună, născută la termen, cu dezvoltare psihomotorie normală, care a fost adusă la consult pentru debutul brusc al unor manifestări motorii involuntare și modificări comportamentale semnificative, apărute cu o săptămână anterior prezentării.

Cuvinte cheie: sindromul PANDAS, infecție streptococică, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

PANDAS syndrome – from symptom to diagnosis. Perspectives from the practice of the family doctor

Abstract

PANDAS syndrome (Paediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) is a clinical entity characterized by the sudden and severe onset of obsessive-compulsive symptoms (OCD) and/or tics in prepubertal children, with an episodic evolution, temporally associated with an infection with beta-haemolytic streptococcus group A and with the presence of neurological abnormalities such as motor hyperactivity or choreiform movements.

In everyday practice, the family doctor is often in the position of observing the first signs of an acute onset disorder, before the family reaches a doctor of another specialty. In this context, PANDAS poses a particular challenge: the symptomatology appears suddenly, is intense, sometimes dramatic, and the parents frequently present frightened, looking for a clear explanation. The family doctor must, therefore, have the ability to recognize situations in which an apparently trivial infection can trigger a rapid and profound behavioural change.

We present the case of a 5-year-old girl, born at term, with normal psychomotor development, who was brought to the consultation for the sudden onset of involuntary motor manifestations and significant behavioural changes, which occurred one week prior to presentation.

Keywords: PANDAS syndrome, streptococcal infection, family doctor

Bacteriuria asimptomatică la adult – recomandări

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, , 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol

Conflict de interese: nu există

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 30.11.2025

Bacteriuria asimptomatică (BA) este diagnosticul formulat la pacienții care nu prezintă simptome specifice unei infecții ale tractului urinar (ITU) la care se izolează bacterii ≥10⁵ unități formatoare de colonii(UFC)/ml într-o probă de urină prelevată în condiții de igienă corespunzătoare (1,2).

BA va fi luată în considerare atât în lipsa simptomelor specifice ITU (disurie, polakiurie, imperiozitate micțională, durere suprapubiană, febră) cât și în lipsa simptomelor nespecifice care frecvent sunt atribuite unei ITU, cu precădere la populația vârstnică la care prevalența BA este mare (3).

Medici celebri în perioada napoleoniană – partea a VII-a: Antoine Portal – Întemeietor al Academiei Regale de Medicină din Franța

Prof. Univ. Dr. Mihai Burlibașa1,3, Asist Univ. Drd. Florentina Căminișteanu1,3, Drd. Mircea Popescu1,3, Șef Lucr. Dr. Viorel Ștefan Perieanu1,3,4 (coresp.), Stud. Andrei Burlibașa1, Stud. Maria Antonia Ștețiu2, Stud. Mircea Cotruță1, Asist. univ. Aurelia Preda1,5, Conf. Univ. Dr. Mihaela Chirilă1,6

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România, 2Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, România, 3Stomatologie generală, 4Chirurgie dento-alveolară, 5Nursing general și specific, 6Endodonție,

Primit: 15.08.2024 • Acceptat pentru publicare: 30.09.2024

Rezumat

Antoine Portal a fost un foarte respectat medic, anatomist și specialist în istoriografia medicală francez, care a devenit în anul 1818 medicul personal al Regelui Ludovic XVIII și ulterior și al fratelui acestuia, Regele Carol X. Dar, cea mai importantă realizare a Doctorului Antoine Portal a fost înființarea în anul 1820 a Academiei Regale de Medicină (l’Académie Royale de Médecine) din Franța, al cărei președinte a și fost până la moartea sa, pe data de 23 iulie 1832.

Cuvinte cheie: Perioadă Napoleoniană, medicină, vitalism, Antoine Portal

HISTORY OF MEDICINE

Famous physicians in the Napoleonic era – part VII

Antoine Portal – Founder of The Royal Academy of Medicine in France

Abstract

Antoine Portal was a highly respected French physician, anatomist, and specialist in medical historiography, who in 1818 became the personal physician of King Louis XVIII and later of his brother, King Charles X. However, the most significant achievement of Dr. Antoine Portal was the founding of the Royal Academy of Medicine (l’Académie Royale de Médecine) in France in 1820, of which he remained president until his death on July 23, 1832.

Keywords: Napoleonic Period, medicine, vitalism, Antoine Portal