Practica medicală

În rubrica Practica medicală vor fi publicate manuscrise despre:

– observaţii clinice de excepţie, lecții de învăţat şi cazuri clinice, care pun sau clarifică o dilema sau o problemă (medicală – diagnostică, terapeutică, de prevenție -, psihologică, socială, etică culturală, religioasă) şi se încheie cu o confirmare, recomandare, concluzie;

– subiecte legate de managementul cabinetului: organizarea și acordarea serviciilor în asistența medicală primară, lucrul în echipă și în rețele de îngrijire, finanțare, legislație, comunicare, planificare, standarde, protocoale, tehnici, investigații funcționale, servicii integrate, regulamente, proiecte, ş.a.

– descrieri, comentarii despre aplicarea, revizuire sau apariția de standarde, protocoale, regulamente, legislatie, ghiduri de bune practici;

– prezentari de inovări și bune practici.

Manuscrisele trebuie trimise în format electronic folosind sistemul de trimitere a manuscriselor care este localizat pe paginile site-ului (Trimiteți un articol) și în Instrucțiunile pentru autori.

Autorii pot trimite o propunere de publicare sau un manuscris sau pot sugera un subiect de interes pe adresa electronică a redacției, editor@remedfam.ro.

Perspectiva alegerii specialității – feedback-ul studenților privind medicina de familie – chestionar online

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Primit: 1.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 5.12.2025

Rezumat

Medicii de familie, ca specialiști formați în principiile disciplinei au responsabilitatea fundamentală de a oferi îngrijiri medicale cuprinzătoare și continue, într-o abordare holistică a problemelor de sănătate a pacientului în dimensiunile lor fizice, psihologice, sociale, culturale, de mediu și existențiale. Procesul de orientare a studenților către o anumită specialitate medicală este unul multidimensional și insuficient studiat, având consecințe semnificative atât asupra dezvoltării profesionale individuale, cât și asupra configurației viitoare a resurselor umane din sănătate. Deși nivelul de interes pentru medicina de familie variază de la o generație de studenți la alta, cererea pentru medici de familie în sistemul de îngrijiri primare rămâne constant ridicată. Participanții la studiul nostru, studenți în anul VI ai programului de studii Medicină au completat un chestionar cu scopul de a evalua experiența lor pe durata stagiului în cabinetele de medicină de familie, intenția de a alege medicina de familie ca specialitate la examenul de rezidențiat și feedback-ul calitativ privind acest stagiu. Rezultatele obținute au demonstrat un interes moderat pentru alegerea specialității de medicină de familie; aprecierea pozitivă a aspectelor clinice diverse observate în timpul stagiilor și a valorii relației medic-pacient; barierele cele mai importante fiind birocrația excesivă și izolarea profesională iar în procesul de învățare metodele interactive ce implică direct studentul au fost cele mai apreciate. Soluțiile digitale trezesc interesul pentru cunoaștere și pot fi metode atractive pentru creșterea interesului pentru specialitatea medicină de familie.

Cuvinte cheie: intenție alegere, bariere alegere, medicină de familie

RESEARCH

Original papers

Perspective of choosing a specialty – student feedback on family medicine – online questionnaire

Abstract

Family doctors, as specialists trained in the principles of the discipline, have the fundamental responsibility to provide comprehensive and continuous medical care, taking a holistic approach to the patient’s health problems in their physical, psychological, social, cultural, environmental, and existential dimensions. The process of guiding students toward a particular medical specialty is multidimensional and insufficiently studied, with significant consequences for both the individual professional development and the future configuration of human resources in health care. Although interest in family medicine varies from one generation of students to another, demand for family doctors in the primary care system remains consistently high. Participants in our study, sixth-year students in the Medicine program, completed a questionnaire to assess their experience during their internship in family medicine practices, their intention to choose family medicine as a specialty in the residency exam, and qualitative feedback on this internship. The results showed moderate interest in choosing family medicine as a specialty, positive appreciation of the various clinical aspects observed during the internships and the value of the doctor-patient relationship. The most essential barriers being excessive bureaucracy and professional isolation, while interactive methods, that directly involve the student, were the most appreciated in the learning process. Digital solutions can spark interest in knowledge and be attractive methods for increasing interest in choosing family medicine as a specialty.

Keywords: choice intention, choice barriers, family medicine

Boala celiacă în practica medicului de familie

Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,4, Șef lucr. dr. Radu Revnic1,2,5 , Asist. univ. dr. Bianca Olivia Cojan Mânzat1,2,5 , Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,5, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,5, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,6, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină internă, 5Medicină de familie, 6Medicină legală,

Primit: 30.09.2025 • Acceptat pentru publicare: 10.11.2025

Rezumat

Boala celiacă este o afecțiune multisistemică autoimună care afectează indivizii cu sensibilitate față de gluten și unele proteine înrudite. Este o afecțiune răspândită peste tot în lume, în prezent remarcându-se o tendință de creștere a incidenței. Se apreciază că diagnosticarea bolii celiace este adesea suboptimală, momentul diagnosticului fiind adesea întârziat cu mai mulți ani. Pe de altă parte, testarea serologică a devenit tot mai accesibilă în ultimii ani, facilitând astfel calea spre diagnostic. Majoritatea pacienților cu boala celiacă confirmată răspund foarte bine la dieta fără gluten, observându-se o ameliorare semnificativă a simptomatologiei deja după câteva zile de la inițierea dietei. Depistarea timpurie și monitorizarea periodică, de lungă durată, prin medicul de familie a bolii ajută la reducerea ratei complicațiilor și în consecință ameliorează calitatea vieții pacienților.

Cuvinte cheie: boala celiacă, medicul de familie, testare, diagnostic, monitorizare

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Celiac disease in family doctor practice

Abstract

Celiac disease is an autoimmune multisystem disease, which affects individuals who are sensitive to gluten and related proteins. It is a disease, that is widespread throughout the world and currently there is a trend of increasing incidence. It is estimated, that the diagnosis of celiac disease is often suboptimal, with the time of diagnosis often being delayed by several years. On the other hand, serological testing has become increasingly accessible in recent years, thus facilitating the path to diagnosis. Most patients with confirmed celiac disease respond very well to the gluten-free diet, with a significant improvement in symptoms observed already a few days after starting the diet. Early detection and regular, long-term monitoring, of the disease by the family doctor helps to reduce the rate of complications and consequently improves patient’s quality of life.

Keywords: celiac disease, family physician, testing, diagnosis, follow-up

Sindromul de ochi uscat: provocari de diagnostic si management in medicina de familie

Dr. Andra Angheluș1,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop`1,2,4, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu1,5, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.12.2025

Rezumat

Boala oculară de tip „ochi uscat” este o afecțiune multifactorială care afectează integritatea funcțională a suprafeței oculare. Ea apare din cauza producerii insuficiente de lacrimi sau a evaporării excesive a acestora, ceea ce perturbă echilibrul filmului lacrimal și provoacă disconfort ocular. Creșterea utilizării ecranelor, poluarea și anumite boli sistemice contribuie la incidența crescută a acestei afecțiuni.

Medicii de familie joacă un rol esențial, fiind primul contact al pacienților cu sistemul medical. Deși nu dispun întotdeauna de echipamente oftalmologice avansate, aceștia pot contribui la recunoașterea simptomelor și la creșterea gradului de conștientizare.

Filmul lacrimal are trei straturi – lipidic, apos și mucos – iar disfuncția oricăruia dintre ele poate duce la uscăciune oculară, de obicei prin mecanisme de secreție redusă sau evaporare crescută. Factorii moderni precum utilizarea îndelungată a ecranelor sau purtarea lentilelor de contact agravează problema.

Diagnosticul se bazează în special pe anamneză și simptome precum arsură, usturime, mâncărime sau vedere încețoșată. Istoricul pacientului poate indica factorii declanșatori și impactul asupra vieții zilnice.

Cuvinte cheie: sindromul de ochi uscat, keratoconjunctivită sicca, medicina de familie

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Dry Eye Syndrome: diagnostic and management challenges in family medicine

Abstract

Dry eye is a multifactorial ocular disease that affects the functional integrity of the ocular surface. It occurs due to insufficient tear production or excessive tear evaporation, which disrupts the balance of the tear film and causes ocular discomfort. Increased screen use, pollution, and certain systemic diseases contribute to the increased incidence of this condition.

Family physicians play a crucial role as patients’ first point of contact with the healthcare system. Although they do not always have advanced ophthalmological equipment, they can help recognize symptoms and raise awareness.

The tear film has three layers—lipid, aqueous, and mucous—and dysfunction in any of them can lead to dry eyes, usually through mechanisms of reduced secretion or increased evaporation. Modern factors such as prolonged use of screens or wearing contact lenses exacerbate the problem.

Diagnosis is based primarily on history and symptoms such as burning, stinging, itching, or blurred vision. The patient’s history may indicate triggers and the impact on daily life.

Keywords: dry eye syndrome, keratoconjunctivitis sicca, family medicine

Sindromul PANDAS – de la simptom la diagnostic. Perspective din practica medicului de familie

Dr. Andra Angheluș1,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,5, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop`1,2,4, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,4, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.12.2025

Rezumat

Sindromul PANDAS (Pediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) este o entitate clinică caracterizată prin debutul brusc și sever al simptomelor obsesiv-compulsive (OCD) și/sau al ticurilor la copii prepubertari, cu o evoluție episodică, asociată temporal cu o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A și cu prezența unor anomalii neurologice precum hiperactivitate motorie sau mișcări coreiforme

În practica de zi cu zi, medicul de familie se află adesea în poziția de a observa primele semne ale unei tulburări cu debut acut, înainte ca familia să ajungă la un medic de altă specialitate. În acest context, PANDAS ridică o provocare particulară: simptomatologia apare brusc, este intensă, uneori dramatică, iar părinții se prezintă frecvent speriați, în căutarea unei explicații clare. Medicul de familie trebuie, astfel, să aibă capacitatea de a recunoaște situațiile în care o infecție aparent banală poate declanșa o schimbare comportamentală rapidă și profundă.

Prezentăm cazul unei fetițe în vârstă de 5 ani și 1 lună, născută la termen, cu dezvoltare psihomotorie normală, care a fost adusă la consult pentru debutul brusc al unor manifestări motorii involuntare și modificări comportamentale semnificative, apărute cu o săptămână anterior prezentării.

Cuvinte cheie: sindromul PANDAS, infecție streptococică, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

PANDAS syndrome – from symptom to diagnosis. Perspectives from the practice of the family doctor

Abstract

PANDAS syndrome (Paediatric Autoimmune Neuropsychiatric Disorders Associated with Streptococcal infections) is a clinical entity characterized by the sudden and severe onset of obsessive-compulsive symptoms (OCD) and/or tics in prepubertal children, with an episodic evolution, temporally associated with an infection with beta-haemolytic streptococcus group A and with the presence of neurological abnormalities such as motor hyperactivity or choreiform movements.

In everyday practice, the family doctor is often in the position of observing the first signs of an acute onset disorder, before the family reaches a doctor of another specialty. In this context, PANDAS poses a particular challenge: the symptomatology appears suddenly, is intense, sometimes dramatic, and the parents frequently present frightened, looking for a clear explanation. The family doctor must, therefore, have the ability to recognize situations in which an apparently trivial infection can trigger a rapid and profound behavioural change.

We present the case of a 5-year-old girl, born at term, with normal psychomotor development, who was brought to the consultation for the sudden onset of involuntary motor manifestations and significant behavioural changes, which occurred one week prior to presentation.

Keywords: PANDAS syndrome, streptococcal infection, family doctor

Bacteriuria asimptomatică la adult – recomandări

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, , 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie

Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol

Conflict de interese: nu există

Primit: 15.11.2025 • Acceptat pentru publicare: 30.11.2025

Bacteriuria asimptomatică (BA) este diagnosticul formulat la pacienții care nu prezintă simptome specifice unei infecții ale tractului urinar (ITU) la care se izolează bacterii ≥10⁵ unități formatoare de colonii(UFC)/ml într-o probă de urină prelevată în condiții de igienă corespunzătoare (1,2).

BA va fi luată în considerare atât în lipsa simptomelor specifice ITU (disurie, polakiurie, imperiozitate micțională, durere suprapubiană, febră) cât și în lipsa simptomelor nespecifice care frecvent sunt atribuite unei ITU, cu precădere la populația vârstnică la care prevalența BA este mare (3).

Priorități în diagnosticul precoce și prevenția injuriei renale acute în medicina de familie

Dr. Andreea Alexandru1,2,3, Dr. Lavinia Toma2,4, Stud. Nelisa Gafar2, Șef lucr. univ. dr. Alina-Mihaela Stăniguț1,2,3, Șef lucr. univ. dr. Dr. Camelia Pană1,2,3, Prof. univ. dr. Liliana-Ana Tuță1,2,4

1Spitalul Clinic Județean „Sf. Apostol Andrei” Constanța, România, 2Universitatea Ovidius Constanța, România, 3Nefrologie, 4Medicină de familie

Primit: 5.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 25.08.2025

Motto: Primum non nocere…

Rezumat

Injuria renală acută (IRA) este o afecțiune frecventă, potențial reversibilă, dar adesea subdiagnosticată în ambulatoriu. Studiul abordează rolul extrem de important al medicului de familie în identificarea precoce a pacienților cu risc, prevenirea factorilor declanșatori și optimizarea monitorizării funcției renale. Pe baza literaturii recente și a experienței clinice, articolul propune intervenții concrete pentru recunoașterea hipovolemiei, gestionarea polimedicației și evitarea prescripțiilor medicației cu potențial nefrotoxic sau stricta monitorizare a acesteia. Sunt discutate particularitățile populațiilor vulnerabile (vârstnici, pacienți cu BCR, insuficiență cardiacă sau tratamente oncologice), precum și interacțiunile nefrotoxice frecvente în practica medicală (”cocktailul” AINS-diuretic-inhibitorii enzimei de conversie). Se subliniază importanța evaluării periodice a ratei filtrării glomerulare dar și a albuminuriei, precum și necesitatea educației pacientului cardiovascular sau diabetic privind „regula zilei de boală” și automedicația. Prin exemplificări clinice, se oferă repere pentru managementul ambulatoriu și criterii de trimitere precoce către nefrologul din ambulatoriu sau spital.

Articolul susține o abordare proactivă, bazată pe prevenție, colaborare interdisciplinară și implicarea pacientului în propriul plan de îngrijire. În acest context, medicul de familie devine un veritabil gardian al rinichilor, contribuind semnificativ la reducerea morbidității și a progresiei spre boala cronică de rinichi, ireversibilă.

Cuvinte cheie: injurie renală acută, medicină de familie, nefrotoxicitate, hipovolemie, prevenție ambulatorie

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Priorities in early diagnosis and prevention of acute kidney injury in family medicine

Abstract

Acute kidney injury (AKI) remains a common yet under recognized condition in outpatient settings, often arising in vulnerable patients with comorbidities or polypharmacy. This article underscores the pivotal role of general practitioners (GPs) in early risk identification, nephrotoxic drug avoidance, and close renal monitoring. Key clinical scenarios are explored, including AKI triggered by dehydration, fever, non-steroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs) use, or therapeutic combinations such as the nephrotoxic “triple whammy” (angiotensin converting enzyme inhibitor + diuretic + NSAIDs). Specific attention is given to elderly patients, those with pre-existing chronic kidney disease or heart failure, and individuals undergoing oncologic treatment.

The article advocates for routine monitoring of glomerular filtration rate and urinary albumin-to-creatinine ratio (uACR), alongside structured patient education regarding “sick day rules” and self-management. By providing practical recommendations, clinical examples, and referral thresholds, the paper builds a framework for proactive AKI prevention in primary care. The integration of clinical vigilance, medication review, patient empowerment, and timely specialist collaboration emerges as a core strategy to reduce avoidable renal damage. Ultimately, the family physician acts as a frontline defender of kidney health, bridging ambulatory care with nephrology expertise to mitigate long-term consequences such as chronic kidney disease (CKD) and end-stage renal disease (ESRD).

Keywords: acute kidney injury, primary care, nephrotoxicity, hypovolemia, outpatient prevention

Aderența la tratamentul de lungă durată – date actuale

Conf. univ. habil. dr. Aida Puia 1,2,4, Asist. univ. dr. Iustinian Zegreanu 1,5, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu 1,4, Asist. univ. dr. Dascăl Vlad1,3,4, Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,6, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,4, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,4, Șef lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina Livia Pop1,6, Șef lucr. univ. dr. Ovidiu Chiroban1,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Medicină legală, 6Medicină internă

Primit: 10.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Rezumat

Aderența la tratamentul de lungă durată este una din problemele existente la toate nivelele sistemului de sănătate, medicul de familie fiind unul dintre profesioniști care pot să abordeze acest aspect cu pacienții, în special pe cei cu boli cronice care necesită o monitorizare susținută. În recenzia de față vom încerca să actualizăm date despre acest topic, axându-ne pe necesitatea implementării termenului de aderență la tratament versus complianță, pe date actuale despre magnitudinea fenomenului, pe factorii contributori ai aderenței, pe aspecte specifice prezente în anumite patologii și intervențiile pe care le putem avea pentru a crește aderența la tratamentul de lungă durată.

Analiza studiilor recente din literatura medicală subliniază importanța acestei dimensiuni în abordarea holistică a pacientului. Integrarea evaluării aderenței la tratament în managementul pacientului cronic este o concluzie comună tuturor nivelelor de servicii medicale.

Cuvinte cheie: aderența la tratament, factori contributori, intervenții

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Adherence to long-term treatment – up to date

Abstract

Adherence to long-term treatment is one of the existing problems at all levels of the health system, the family doctor being one of the professionals who can address this aspect with patients, especially those with chronic diseases that require sustained monitoring. In this review we will try to update data on this topic, focusing on the need to implement the term adherence to treatment versus compliance, on current data on the magnitude of the phenomenon, on the contributing factors of adherence, on specific aspects present in certain pathologies and the interventions that we can have to increase adherence to long-term treatment.

The analysis of recent studies in the medical literature emphasizes the importance of this dimension in the holistic approach to the patient. Integrating the assessment of medication adherence in the management of chronic patients is a common conclusion for all levels of medical services.

Keywords: adherence to treatment, contributing factors, interventions

Consecințele legale ale noncomplianței la tratament

Șef lucr. univ. dr Ovidiu Chiroban1,3, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4
1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România , 3Medicină legală, 4Medicină de familie
Primit: 10.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Rezumat

Complianța la tratament este o caracteristică a activității clinice ce implică deopotrivă medicul și pacientul. Pe lângă succesul terapeutic care este direct legat de complianță, implicațiile juridice și etice sunt manifeste mai ales atunci când din diverse motive pacientul nu este compliant sau medicul nu a informat corect și complet pacientul.

În materialul de față vom prezenta principalele aspecte juridice și etice, exemplificând prin câteva din cele mai importante articole de lege care reglementează acest aspect.

Cuvinte cheie: noncomplianța, acord informat, aspect legale

MEDICAL PRACTICE

Legislation

Legal consequences of noncompliance with treatment

Abstract

Medication adherence is a characteristic of clinical activity that involves both the doctor and the patient. In addition to the therapeutic success that is directly related to adherence, the legal and ethical implications are evident, especially when, for various reasons, the patient is not compliant or the doctor has not informed the patient correctly and completely.

In this material, we will present the main legal and ethical aspects, exemplifying some of the most essential articles of law that regulate this aspect.

Keywords: nonadherence, informed consent, legal aspects

Abordarea manifestărilor bolii aterosclerotice în medicina de familie – prezentare de caz

Dr. Maria Bursan1,4, Dr. Teodora Onofrei1,4, Dr. Anca Vlad1,4, Asist. univ. dr. Mădălina Moldoveanu1,4, Asist. univ. dr. Zegreanu Iustinian1,3, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,4

1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină legală, 4Medicină de familie

Primit: 10.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Rezumat

Boala aterosclerotică reprezintă substratul bolilor cardiovasculare cauzate de placa ateromatoasă. Una din consecințele acesteia o reprezintă boala arterială periferică, cu localizări în diferite teritorii arteriale. Boala arterială a membrelor inferioare este una din patologiile frecvent întâlnite în practica medicului de familie, boală care necesită un plan de management bine structurat și abordare multidisciplinară. Vom prezenta cazul unui bărbat adult tânăr cu afectare arterială a membrelor inferioare, cu detalii pe aspecte legate de diagnostic, terapie nonmedicamentoasă și medicamentoasă și urmărire în cabinetul medicului de familie.

Cuvinte cheie: boală arterială a membrelor inferioare, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Addressing the manifestations of atherosclerotic disease in family medicine – case presentation

Abstract

Atherosclerotic disease is the substrate of cardiovascular diseases caused by atheromatous plaque. One of its consequences is peripheral arterial disease, which affects different arterial territories. Arterial disease of the lower limbs is one of the pathologies frequently encountered in the practice of family physicians. This condition requires a well-structured management plan and a multidisciplinary approach. We will present the case of a young adult man with arterial damage to the lower limbs, with details on aspects related to diagnosis, non-drug and drug therapy, and follow-up in the family physician’s office.

Keywords: lower extremity arterial disease, family physician

Despre hipertensiune arterială în practica medicului de familie

Dr. Maria Bursan1,3, Dr. Teodora Onofrei1,3, Dr. Anca Vlad1,3, Conf. univ. habil. dr. Aida Puia1,2,,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, , 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, 3Medicină de familie

Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol

Conflict de interese: nu există

Primit: 15.08.2025 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2025

Administrarea monoterapiei antihipertensive seara scade riscul cardiovascular la vârstnicul fragil?

Tensiunea arterială prezintă un declin fiziologic nocturn, valorile măsurate pe durata somnului fiind considerate un predictor cardiovascular mai fidel decât tensiunea diurnă.

Astfel s-a formulat ideea că administrarea antihipertensivelor seara poate reduce riscul cardiovascular.

Datele disponibile sunt însă eterogene. Două studii clinice randomizate (Hermida et al.) au raportat beneficii semnificative statistic ale administrării medicației seara, în timp ce un alt studiu randomizat controlat (Mackenzie et al.) și un studiu observațional nu au evidențiat diferențe semnificative între administrarea matinală și cea de seară.