Practica medicală

În rubrica Practica medicală vor fi publicate manuscrise despre:

– observaţii clinice de excepţie, lecții de învăţat şi cazuri clinice, care pun sau clarifică o dilema sau o problemă (medicală – diagnostică, terapeutică, de prevenție -, psihologică, socială, etică culturală, religioasă) şi se încheie cu o confirmare, recomandare, concluzie;

– subiecte legate de managementul cabinetului: organizarea și acordarea serviciilor în asistența medicală primară, lucrul în echipă și în rețele de îngrijire, finanțare, legislație, comunicare, planificare, standarde, protocoale, tehnici, investigații funcționale, servicii integrate, regulamente, proiecte, ş.a.

– descrieri, comentarii despre aplicarea, revizuire sau apariția de standarde, protocoale, regulamente, legislatie, ghiduri de bune practici;

– prezentari de inovări și bune practici.

Manuscrisele trebuie trimise în format electronic folosind sistemul de trimitere a manuscriselor care este localizat pe paginile site-ului (Trimiteți un articol) și în Instrucțiunile pentru autori.

Autorii pot trimite o propunere de publicare sau un manuscris sau pot sugera un subiect de interes pe adresa electronică a redacției, editor@remedfam.ro.

Rolul genei p53 în prevenirea cancerului de sân

Prof. asoc. Dr Aurelian Udriștioiu1,3, Conf univ. Dr. Manole Cojocaru2,3

1Universitatea Titu Maiorescu, Târgu Jiu, România, 2Universitatea Titu Maiorescu, București, România, 3Medicină de laborator

Primit: 15.05.2018 • Acceptat pentru publicare: 29.08.2018

Cancerul de sân afectează mai mult de un milion de pacienți anual în lume și este o cauză principală a mortalității. Tipul histologic, gradul, dimensiunea tumorii, implicarea ganglionilor limfatici, receptorul estrogen și statutul receptorului HER-2, toate prognozele de influență și probabilitatea de răspuns la terapiile sistemice. Gena p53 este mutată în aproximativ 30% din cazurile de cancer de sân.

Managementul bolii de focar amigdalian

Dr. Pulpă Raluca-Oana1,3, As. univ. Dr. Ioniță Irina Gabriela1,2,3, Conf. univ. Dr. Corina Silvia Pop1,4,5, Dr. Pietroşanu Cătălina1,3, Șef lucr. univ. Dr. Anca Pantea Stoian1,6, Dr. Rusescu Andreea1,3, Conf. univ. Dr. Silviu Pițuru1,7, Prof. univ. Dr. Zainea Viorel1,2,3, Șef lucr. univ. Dr. Hainăroşie Răzvan1,2,3

1 Universitatea de Medicină si Farmacie “Carol Davila”, București, România,2 Institutul de Fono-Audiologie și Chirurgie Funcțională ORL “Prof. Dr. Dorin Hociotă”, București, România, 3 Otorinolarigologie, 4 Medicină internă, 5 Gastroenterologie, 6Diabet, nutritie si boli metabolice, 7Medicină dentară

Primit: 19.12.2018 • Acceptat pentru publicare: 29.01.2019

Episoade repetate de infecții amigdaliene pot duce la apariția bolii amigdaliene de focar, o patologie inflamatorie nesupurativă, ce afectează și alte organe cu excepția amigdalelor palatine, ce se manifestă după infecții faringiene cu streptococ beta-hemolitic de grup A. Fără tratament adecvat pot apărea complicații importante cardiac și renale.

Puncția pleurală

Dr Petru-Emil Muntean

Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, Jud Alba, România, Pneumoftiziologie

Primit: 15.02.2018 • Acceptat pentru publicare: 26.05.2018

Puncția pleurală este o procedură percutană, în care un ac sau cateter este trecut în spațiul pleural pentru evacuarea lichidului pleural în scop diagnostic, evacuator și terapeutic. În practica zilnică este urmată cel mai adesea de evacuarea completă a lichidului pleural, transformând o puncție inițial diagnostică în una terapeutică. Procedurile în sine sunt în general sigure atunci când sunt efectuate de către medici cu experiență și se respectă anumite reguli de bază.

Leucemia limfocitară cronică, un studiu de caz

Prof. asoc. Dr Aurelian Udriștioiu

Medicină de laborator, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, Facultatea de Medicină, Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale, Filiala Târgu Jiu, România

Primit: 15.07.2018 • Acceptat pentru publicare: 26.09.2018


Prezentarea de caz își propune să descrie debutul și evoluția uni caz de leucemie limfocitară cronică, mai puțin obișnuită, care nu se încadrează în criteriile standard de tratament din cadrul hemopatiilor maligne.
Pacientă în vârstă de 39 de ani s-a internat la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, în Secția Medicină internă pentru acentuarea bronhopatiei cronice obstructive, cu tuse frecventă, transpirații nocturne, dureri retrosternale. La examenul clinic și ecografic s-a evidențiat splenomegalie, cu mărirea splinei de 3 cm peste diametrele normale. Pacienta mai era în evidență la endocrinologie cu diagnosticul de diabet zaharat de tip II și obezitate gradul III.

Particularități terapeutice în boala renală cronică la pacienții vârstnici

Șef lucr. univ. Dr. Sorina Maria Aurelian1,2,4, Dr. Andrei Huțanu2,4, Asist. univ. Dr. Justin Aurelian1,3,5, Conf. univ. Dr. Ana Capisizu1,2,4

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila, București, România, 2 Departamentul de Geriatrie și Gerontologie Spitalul de boli cronice “Sf. Luca”, București, România, 3Departamentul de Urologie Spitalul “Th. Burghele”, București, România, , 4 Geriatrie-gerontologie 5 Urologie

Primit: 15.10.2018 • Acceptat pentru publicare: 26.10.2018

Vârsta este asociată cu scăderea ratei de filtrare glomerulară (RFG) și de asemenea cu scăderea creatininei serice ca urmare a pierderii masei muscular prin apariția sarcopeniei, a reducerii activității fizice și a malnutritiei, frecvent întâlnite la vârstnici. Determinarea RFG real în practica clinică, ca utilizare de rutină, este dificil de realizat. O rată de filtrare glomerulară redusă este asociată cu risc crescut de apariție a reacțiilor adverse la medicamentele hidrosolubile și a celor cu eliminare renală după metabolizare hepatică, chiar și atunci când nivelul seric al creatininei este în limitele normale.

Relația medic geriatru-medic de familie în contextul îmbătrânirii populației

Prof. univ. Dr. Ioana Dana Alexa1,4,5, Șef lucr. univ. Dr Anca Iuliana Pîslaru1,5, Șef lucr. univ. Conf. Dr. Adina Carmen Ilie2,6, Dr. Carmen Sandu3,6, Dr. Adriana Pancu3,5, Asist. univ. Dr. Ramona Ștefăniu1,5 Asist. univ. Dr. Ioana Alexandra Sandu1,5

1Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi, România, 2Cabinet Medical Individual C. Medis Iași, România, 3Cabinet Medical Individual Nicolina Iași, România, 4 Medicină internă, 5Geriatrie-gerontologie, 6Medicină de familie

Primit: 21.08.2018 • Acceptat pentru publicare: 9.09.2018


Medicul de familie este pilonul principal în asistența medicală primară și este liantul între pacient și medicul specialist; astfel el are rolul de a supraveghea pacientul, de a-l menţine într-o stare de sănătate optimă, de a promova un stil de viaţă sănătos, de a preveni sau depista o boala cronică în fază incipientă, de a trata complicaţiile unei afecţiuni, dar cel mai important rol este cel de a reorienta asistența medicală țintit pe nevoile pacientului.

Noutăți în domeniul concediilor medicale – cazuri comentate

Șef lucr. univ. Dr. Ioana Soare

Universitatea ‘’Titu Maiorescu’’ București România, Expertiză medicală

Primit: 16.08.2018 • Acceptat pentru publicare: 1.09.2018

Concediile medicale se acordă în prezent doar dacă pacientul are 6 luni lucrate în ultimele 12 luni. Pentru angajații transfrontalieri în Uniunea Europeană se utilizează formularul E112. A apărut un nou contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru Persoană Fizică Autorizată (avocați, medici, etc.) care se încheie cu Casa de Asigurări de Sănătate de domiciliu.

Dificultatea gestionării unui caz de îngrijire paliativă în practica medicului de familie

Asist. univ Dr.. Rodica Sorina Pop1,3,5, Șef lucr. univ. Dr. Sorina Livia Pop 2,3, Șef lucr. univ Dr. Codruţa Mărginean1,4, Șef lucr. Univ. Dr. Emil Onaca1,4, Conf. univ. Dr. Mira Florea1,4

1Universitatea de Medicină si Farmacie Cluj Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual de Medicina Familiei, Cluj Napoca, România, 3Medicină de familie, 4Medicina internă, 5Geriatrie-gerontologie

Primit: 9.08.2018 • Acceptat pentru publicare: 29.08.2018

În activitatea sa, medicul de familie se confruntă cu activitatea de îngrijire paliativă a pacienților aflați la domiciliu. O bună calitatea a actului medical depinde  pe de o parte de pregătirea profesională a medicului de familie cu dobândirea abilităților de abordare paliativă de bază  iar pe de alta parte crearea condițiilor sistemului public de sănătate pentru desfășurarea în bune condiții a asistenței primare la domiciliu.

Copil cu rinoadenoidită cronică, acutizată; prezentare de caz

Dr. Ileana Brînză
Brăila, România, Medicină de familie

Rinoadenoidită cronică care se acutizează frecvent, poate duce la complicații care să modifice prognosticul pe termen lung al pacientului.

Managementul febrei și instruirea familiei cu privire la importanța măsurilor de îngrijire (nu doar a tratamentului antibiotic) sunt teme constant prezentate de medicul de familie în practica curentă.

Aspecte ale intervenţiei nutriţionale în hepatita cronică alcoolică

Șef lucr. univ. Dr. Anca Pantea Stoian1,3, Conf. univ. Dr Camelia Diaconu1,4, Conf. univ. Dr Andrian Suceveanu2,5, Conf. univ. Dr Andra Iulia Suceveanu2,5, Prof. univ. Dr Cristian Serafinceanu1,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, România, 2Facultatea de Medicină, Universitatea “Ovidius”, Constanţa, România, 3Diabet, nutriţie, boli metabolice, 4Medicină internă și cardiologie, 5Gastroenterologie

Primit: 15.07.2018 • Acceptat pentru publicare: 29.08.2018

Bolile hepatice reprezintă în contextul actual o reală problemă de sănătate publică la nivel global. Consumul cronic de alcool poate duce la instalarea hepatitei cronice alcoolice şi în subsidiar la malnutriţie. Intervenţia nutriţională la pacienţii cu boală hepatică alcoolică are un rol important în prevenirea şi tratarea malnutriţiei, prezenţa acesteia fiind un factor prognostic negativ de morbimortalitate.