Rezumat

Prevenirea și controlul infecțiilor nu a fost niciodată atât de importantă ca acum când la nivel mondial se înregistrează o creștere a rezistenței antimicrobiene. Igiena mâinilor este cea mai importantă metodă de prevenire a răspândirii germenilor și de reducere a apariției rezistenței microbiene. Mâinile curate salvează anual între 5 și 8 milioane de vieți.  Acum, mai mult ca oricând, este important ca noi cu toții, personalul medical, pacienții și familiile acestora, să facem eforturi de a susține și îmbunătății metodele de prevenție existente.

“Împreună pentru o prevenție mai bună” este motto-ul celei mai noi asociații de prevenire a infecțiilor din Romania: APCI – Asociația pentru prevenirea și controlul infecțiilor. Asociația își propune ca să ajute prin activitatea sa la îmbunătățirea siguranței și confortului pacientului. Prevenția începe prin educație și se termină prin aplicarea ei în practică, de către noi toți.

Cuvinte cheie: igiena mâinilor, prevenție, infecție, rezistența microbiană, APCI împreună

---

---

Vezi PDF | See PDF

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă una dintre cele mai importante cauze de deces și suferință pentru pacienții din întreaga lume, astfel încât, prevenirea infecțiilor este considerată, pe bună dreptate, piatra de temelie a siguranței pacienților.

Igiena mâinilor este cea mai simplă și eficientă măsură de prevenire și reducere a acestor infecții, precum si o componentă standard a siguranței pacientului (1). Cu toate acestea, respectarea regulilor de aplicare a igienei mâinilor în rândul personalului medical este în mod constant un subiect de discuții.

 Căi de transmitere (lanțul infecției)

Pentru ca o infecție să apară avem nevoie de o înșiruire de evenimente ce formează așa numitul “lanț al infecției” (figura 1). Afectarea oricărei verigi din acest lanț va preveni răspândirea acesteia, iar cea mai abordabilă și ușor de influențat verigă este cea reprezentată de calea de transmitere.

Figura 1. Lanțul infecției (A. Chain of infection – Royal College of Nursing; B. Traducere și adaptare APCI)

A.

B.

 

Cel mai important element, care rupe efectiv lanțul infecției, este igiena mâinilor. Printr-o igienă corect realizată, întrerupem transmiterea microorganismelor existente în mediul înconjurător al pacientului către acesta cât și vice-versa.

Trebuie să menționăm faptul că suprafaţa tegumentară nu este una sterilă. Flora microbiană existentă la nivelul tegumentului poate fi împărţită în două categorii: rezidentă şi tranzitorie.

Flora microbiană rezidentă – este localizată profund în epiderm: în crăpăturile pielii, foliculii firului de păr, glandele sudoripare şi sub unghii. Aceste microorganisme nu provoacă uşor infecţii şi sunt greu de îndepărtat. Cu toate acestea, în timpul intervenţiilor chirurgicale sau a altor proceduri invazive pot ajunge în ţesuturile profunde şi pot produce infecţii. Prin urmare, se consideră că este de dorit ca aceasta să fie diminuată sau eliminată înaintea procedurilor care implică discontinuități sau crearea de căi artificiale de acces, mai ales la pacienții cu o imunitate scăzută.

Flora normală a pielii include stafilococi coagulazo-negativi, în principal Staphylococcus epidermidis, microorganism condiționat patogen, acesta fiind asociat nu de puține ori și infecțiilor asociate asistenței medicale, ca de exemplu infecții de plagă chirurgicală, infecții asociate cateterizării venoase periferice sau sepsis.

 Flora microbiană tranzitorie – este localizată la suprafața pielii. Aceasta este compusă din microorganismele care tranzitează, temporar, tegumentul, ca urmare a contactului direct (în principal a mâinilor) cu alte persoane, suprafețe, echipamente sau părţi ale corpului. Microorganismele tranzitorii care pot fi “culese” în cursul activităţilor de zi cu zi includ: marea familie a Enterobacteriaceelor (precum Escherichia coli, Klebsiella spp, Proteus spp), Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile rezistente MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Clostridium difficile, etc. Capacitatea microorganismelor tranzitorii de a se ”deplasa” prin intermediul mâinilor este foarte mare, mâinile fiind vectori extrem de eficienţi în răspândirea infecţiei. Cu toate acestea, spre deosebire de flora rezidentă, aceste microorganisme pot fi uşor îndepărtate cu o igienă atentă a mâinilor reducând astfel riscul de contaminare încrucişată. Acestea sunt frecvent implicate în aparitia infectiilor asociate asistentei medicale.

Igiena mâinilor reprezintă “temelia” procesului de îngrijire medicală a pacienților, iar atunci când nu este efectuată corespunzător, ea poate constitui o verigă importantă în lanțul care duce la colonizarea respectiv infectarea atât a pacienților cât și a personalului medical.

Pentru a puncta și a integra mai bine importanța igienei mâinilor în contextul actual, putem spune că aceasta reprezintă un element principal în “tabloul” numit REZISTENȚĂ MICROBIANĂ, prin rolul pe care îl are în limitarea transmiterii germenilor multidrog-rezistenți de la personalul medical la pacient sau de la un pacient la altul.

 Istoricul igienei mâinilor

 De igiena mâinilor ca parte importantă în prevenirea și controlul infecțiilor, nu vorbim nici de ieri, nici de azi.

Să ne aducem aminte de Ignaz Semmelweis (medic obstetrician de origine maghiară) care a fost promotorul conceptului de dezinfecție a mâinilor  personalului medical. Ignaz Semmelweis a făcut în anul 1850 prima legătură între transferul agenților patogeni de la personalul medical la pacienți. Acesta a arătat că riscul de apariție a febrei puerperale a scăzut semnificativ după ce a impus medicilor, înainte de a asista gravida, să își dezinfecteze mâinile cu var cloros (antisepticul din acele vremuri). Însă acesta a întâmpinat ostilitate din partea colegilor săi medici, aceștia neputând accepta ideea că mâinile lor ar fi cauza și că spălarea mâinilor cu o soluție care îi ardea (pentru că clorura de var este corozivă) ar diminua apariția febrei puerperale.

Teoriile lui Semmelweis au fost acceptate și aplicate, mult după moartea sa, când Louis Pasteur a confirmat teoria microbilor.

Din păcate Semmelweis nu a reușit să observe o schimbare susținută în comportamentul colegilor săi, acesta confruntându-se cu mari dificultăți în a convinge medicii de beneficiile dezinfecției mâinilor.

 Anii ‘90 au reprezentat un punct de cotitură în evoluția conceptelor de igienă a mâinilor în domeniu îngrijirilor medicale.

În 1995, profesorul Didier Pittet a inițiat și implementat la spitalul Universitar din Geneva (unde activează ca medic de boli infecțioase) prima strategie multimodală privind dezinfecția mâinilor folosind produse hidroalcoolice, demonstrând astfel reducerea cu 50% a numărului de infecții cu MRSA (Stafilococ auriu meticilino-rezistent).

În 2002, modelul Vigigerm dezvoltat la Geneva de catre Profesorul Pittet a fost preluat cu succes și de către spitalele din Anglia.

În 2004, Pittet a fost abordat de Organizația Mondială a Sănătății pentru a coordona primul program global privind siguranța pacienților sub sloganul „Clean Care is Safer Care” (2).

Campania mondială „SALVEAZĂ VIEȚI: Igiena Mâinilor”

 În cadrul campaniei „SALVEAZĂ VIEȚI: Igiena Mâinilor” (SAVE LIVES: Clean Your Hands), Profesorul Pittet împreună cu echipa sa a dezvoltat conceptul „The Five Moments for Hand Hygiene/ Cele 5 Momente pentru igiena mâinilor” explicând personalului medical momentele critice în care trebuie efectuată igiena mâinilor. Iar acest model este utilizat în prezent la nivel mondial în majoritatea unităților în care se desfășoară activități medicale și de îngrijire. De atunci, în fiecare an, pe data de 5 mai este sărbătorită Ziua Mondiala a Igienei Mâinilor, fiecare an fiind sub „tutela” unui nou slogan-mesaj.

Scopul campaniei mondiale „SALVEAZĂ VIEȚI: Igiena Mâinilor” (SAVE LIVES: Clean Your Hands) este de a crește nivelul de conștientizare în ceea ce privește importanța igienei mâinilor în domeniul îngrijirilor de sănătate și ”să unească oamenii” la nivel global pentru a susține îmbunătățirea igienei mâinilor. Prin intermediul acțiunilor și temelor propuse an de an de către OMS, se dorește îmbunătățirea igienei mâinilor în cadrul îngrijirilor pentru sănătate, făcând astfel din siguranța pacienților PRIORITATEA Nr. 1.

 Igiena mâinilor salvează anual între 5 și 8 milioane de vieți.

„Clean care for all- it’s in your hands”- „Îngrijiri curate pentru toți – Este în mâinile noastre” este sloganul de anul acesta. Prin acest mesaj, OMS ne invită, fie că suntem medic, asistent medical, infirmier, pacient, aparținător, etc. să ne alăturăm acestei campanii de conștientizare a importanței igienei mâinilor în prevenirea infectiilor (2).

Romania este una din cele 180 de țări care s-au angajat să susțină campania pentru igiena mâinilor. Până în prezent s-au înregistrat un număr de 21.372 unități sanitare din întreaga lume, dintre care 27 din țara noastră, la această campanie. OMS invită cât mai multe unități sanitare să devină parte a acestei mișcări mondiale, înscrierea realizându-se foarte simplu prin completarea formularului existent pe pagina sa de web (2).

Putem schimba culoarea României pe harta OMS prin înscrierea cât mai multor unități sanitare, inclusiv cabinete medicale de familie, pentru susținerea campaniei și promovarea unei igiene corespunzătoarea a mâinilor.

 

Nu uitați că „Mâinile medicale” ce sunt menite a aduce vindecarea, în caz de contaminare, constituie un vehicul sigur de transmitere pentru agenţii microbieni, ducând la apariția infecțiilor.

Care sunt momentele critice în care trebuie efectuată igiena mâinilor?

 Conceptul celor „5 Momente importante pentru Igiena Mâinilor”, dezvoltate de echipa OMS coordonată de Profesorul Pittet trebuie implementat și aplicat în orice cabinet medical, unitate spitalicească, unitate medico-socială, acolo unde se desfășoară acte medicale și de îngrijiri.

  

• Momentul 1 – înainte de a intra în contact cu pacientul

DE CE? Pentru a proteja pacientul de o eventuală contaminare cu germeni de pe mâinile noastre.

• Momentul 2 – înainte de oricare procedură aseptică

DE CE? Pentru a proteja pacientul de o eventuală contaminare cu germeni (inclusiv ai acestuia) ca urmare a unor proceduri medicale ce se pot constitui în “porți de intrare”

• Momentul 3 – după expunerea la fluidele biologice ale pacientului

DE CE? Pentru propria noastră protecție

• Momentul 4 – după contactul cu pacientul

DE CE? Pentru propria protecție, pentru protecția următorilor pacienți, pentru protecția colegilor cu care intrăm în contact ulterior, și nu în ultimul rând pentru protecția celor dragi, familiei.

• Momentul 5 – după contactul cu mediul înconjurător al pacientului

DE CE? Pentru propria protecție, pentru protecția mediului înconjurător, a celorlalți pacienți, a colegilor. Colonizarea mediului ambiental al pacientului se realizează în primele ore după staționare acestuia în pat.

Igiena mâinilor este la fel de importantă atât acasă cât și în cabinetul medical/mediul spitalicesc, dar sigur că există diferențe între aceste două practici. Acasă vorbim de un mediu “prietenos” din punct de vedere microbiologic, fiind suficient și eficient spălatul simplu cu apă și săpun obișnuit. În spitale, cabinete medicale, unde ne întâlnim cu germeni “mai puțin prietenoși” ba chiar rezistenți la antimicrobiene, este nevoie de o igienă a mâinilor mai riguroasă/complexă (care să permită acțiunea mecanică asupra tuturor zonelor mâinilor) utilizând produse profesioniste (săpunuri dezinfectante/ antiseptice hidroalcoolice).

Cum realizăm igiena mâinilor?

Igiena mâinilor presupune fie spălarea cu apă și săpun a acestora (mai ales atunci când mâinile sunt vizibil murdare, contaminate cu murdărie sau material organic), fie dezinfecția prin fricțiune cu produse hidroalcoolice (mai ales între pacienți sau între diversele activități de îngrijire ale aceluiași pacient).

• spălarea mâinilor cu apă și săpun lichid obișnuit sau doar dezinfecția mâinilor prin fricțiune cu produse hidroalcoolice este suficientă pentru un act medical care presupune un nivel de risc infecţios minim, precum consultul clinic al pacientului, măsurarea tensiunii arteriale, monitorizarea pulsului.

• dezinfecția mâinilor prin fricțiune cu produse hidroalcoolice nu se recomandă atunci când mâinile sunt vizibil murdare sau când se tratează pacienți cu Clostridium  difficile sau Norovirus.

• dezinfecţia igienică a mâinilor (prin fricțiune sau spălare cu săpun dezinfectant) este necesară înaintea intervenţiilor medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu (intermediar), precum vaccinarea nou-născuților/pacienților, pansamentul plăgilor

• dezinfecţia chirurgicală a mâinilor (spălare cu săpun dezinfectant urmată de fricțiune cu produs hidroalcoolic) este necesară pentru toate intervenţiile medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt, si este destinată în special activităților medicale spitalicești.

• pentru o tehnică corectă de igienă a mâinilor trebuie respectați o serie de pași identificați în imaginile de mai jos.

Tehnica spălării mâinilor

1.     Udaţi-vă mâinile sub un jet de apă caldă folosind o baterie cu robinet care amestecă apa rece și caldă;

2.     Aplicaţi săpun lichid de la un dozator și acoperi-ţi mâinile în întregime pentru a crea spumă;

3.     Frecaţi ambele palme împreună;

4.     Frecaţi spatele fiecărei mâini cu palma mâinii opuse și întrepătrundeţi degetele;

5.     Frecaţi palmele cu degetele întrepătrunse;

6.     Frecaţi spatele degetelor de palma opusă, cu degetele strânse;

7.     Frecaţi pe rând fiecare deget mare în palma opusă folosind o mișcare de rotaţie;

8.     Frecaţi vârfurile degetelor în palma opusă printr-o mișcare circulară;

9.     Frecaţi fiecare încheietură cu mâna opusă;

10.   Limpeziţi mâna cu apă curgătoare/curentă;

11.   Inchideţi robinetul cu cotul dacă robinetul permite, dacă nu, folosiţi un prosop de hârtie;

12.   Uscaţi complet mâinile cu un prosop de hârtie de unică folosinţă;

13.    Aruncaţi prosopul de hârtie la coşul de gunoi.

 

 Tehnica dezinfecției mâinilor prin frecare

1.     Aplicați o cantitate de gel hidroalcoolic în palmă

2.     Frecaţi ambele palme împreună;

3.     Frecaţi spatele fiecărei mâini cu palma mâinii opuse și întrepătrundeţi degetele;

4.     Frecaţi palmele cu degetele întrepătrunse;

5.     Frecaţi spatele degetelor de palma opusă, cu degetele strânse;

6.     Frecaţi pe rând fiecare deget mare în palma opusă folosind o mișcare de rotaţie;

7.     Frecaţi vârfurile degetelor în palma opusă printr-o mișcare circulară;

8.     Așteptați ca mâinile să se usuce. Odată uscate mâinile sunt dezinfectate.

Este permis să purtăm bijuterii?

O întrebare destul de frecventă, ce vine mai ales din rândul doamnelor. O tehnică corectă și eficientă a igienei mâinilor presupune îndepărtarea bijuteriilor (inele, brățări) și a ceasului de mână. DE CE?

– Este dificil să curățăm și să dezinfectăm bijuteriile în timp ce le purtăm

– Pot constitui un depozit de “hrană” pentru microorganism, acestea acumulându-se și multiplicându-se în striurile bijuteriilor

– Acestea pot rupe mănușile de protecție

– Purtarea de inele reprezinta un factor de risc substanţial pentru portajul de bacili gram-negativi şi Staphylococcus aureus iar concentraţia acestora este corelată cu numărul de inele.

Figura 2. Am însămânțat 3 inele

Figura 3. S-au izolat 3 inele de germeni

Dar unghiile cu gel/vopsite cu oja sunt permise?

Unghiile lungi, vopsite cu ojă, lac de unghii, sau gel, nu sunt permise în spațiile unde desfășurăm activități medicale deoarece datorită porozității acestor produse aplicate, pot facilita pătrunderea și înmulțirea patogenilor. De asemenea, lacul de unghii ciobit creşte numărul de microorganisme la nivelul acestora. Unghiile artificiale pot contribui la transmiterea in special de germeni gram-negativi. Numărul de germeni este mai mare pe unghiile artificiale decât pe marginile unghiilor naturale.

Când purtăm mănuși de protecție?

Folosirea echipamentului personal de protecție este esențială în menținerea sănătății și siguranței pacienților cât și a personalului medical. Mănușile reprezintă o barieră importantă împotriva transmiterii microorganismelor, în special atunci când suntem expuși la lichidele biologice ale pacientului – sânge, puroi și alte secreții, însă acestea nu oferă protecție totală – indiferent de materialul din care sunt fabricate (latex, vinil sau neopren) sau de faptul că sunt sterile sau nesterile. Microorganismele pot trece, în anumite condiții, și de bariera artificială creată de mănuși. Încărcătura microbiană ce va trece de aceasta depinde însă de “stresul mecanic” aplicat materialului mănușii, adică de procedura medicală sau nemedicală ce era efectuată atunci când le purtăm, de prezența nedectabilă cu ochiul liber a porilor care pot exista la nivelul mănușilor, de durata purtării acestora – cu cât sunt purtate mai mult, cu atât riscul este mai mare – și nu în ultimul rând de concentrația microbiană la care suntem expuși – de exemplu concentrația microbiană este mai mare atunci când efectuăm toaleta unei plăgi infectate decât atunci când montăm un cateter venos periferic (branula).

Atunci când nu sunt folosite corect, mănușile devin din protectie o cale sigură de transmitere a microbilor. De aceea folosirea mănușilor trebuie considerată o metodă adjuvantă igienei mâinilor și nu una de substituție a acesteia.

Iată câteva reguli privind purtarea mănușilor:

Înainte de fiecare utilizare a mănușilor, este obligatorie efectuarea igienei mâinilor

Nu se poartă bijuterii sub mănuși

Nu se spală niciodată mănușile și nu se curăță folosind dezinfectant hidroalcoolic

Mâinile se spală întotdeauna după îndepărtarea mănușilor

Modalităti practice pentru igienizarea mâinilor în cabinetele medicilor de familie

Postere realizate de Marian Nedelcu, Account Manager Tork România-reprezintă soluții practice de amplasare în cabinetele medicilor de familie a dozatoarelor de săpun și dezinfectant pentru mâini.

Consiliere pentru igiena cabinetelor medicale se poate cere la adresă de e-mail: marian.nedelcu@essity.com sau pe www.tork.ro, consilierea este gratuită iar noi ne vom ocupă de recomandarea produselor, editarea posterelor și implementarea planului de igiena.

The New England Journal of Medicine a realizat în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății un film video despre igiena mâinilor, pe care l-a tradus inclusiv în limba română și pe care îl puteți viziona la adresa următoare.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=413&v=iBrRbLBuZTw

 

 Asociația pentru prevenirea și controlul infecțiilor

Asociația pentru prevenirea și controlul infecțiilor (APCI) este o asociație nou înfințată care își propune să adune sub același blazon, medici, asistenți medicali cât și alte categorii de personal interesate în îmbunătățirea metodelor de prevenire a infecțiilor și creșterea siguranței pacienților/personalului medical.

“Noi, ca și asociație, credem cu adevărat că toate specialitățile și toate categoriile profesionale care au același scop, și anume prevenirea și controlul infecțiilor, ar trebui să rămână împreună și să lucreze împreună pentru siguranța și confortul pacientului. Iar acesta este scopul nostru principal” – Dr. Sergiu Sîngeorzan, președintele APCI.

Scopul constituirii asociației este de a informa, promova și susține o politică de prevenire a infecțiilor, o practică țintită pe pacient sau pe utilizatorul de servicii, precum și siguranța personalului medical, indiferent de locul unde acesta își desfășoară activitatea.

Unul dintre obiectivele APCI este să conducă, să formeze și să informeze personalul medical cât și publicul privind agenda de prevenție a infecțiilor la nivel local, național și internațional.

APCI promovează permanent importanța igienei mâinilor deoarece o considerăm principala măsură de prevenție a infecțiilor și ne bucurăm ori de câte ori cei din jurul nostru pot să rezoneze cu motto-ul asociației noastre, adică “împreună pentru o prevenție mai bună”.

 De aceea suntem convinși că medicina de familie cât și cititorii acestei reviste își vor putea găsi cu ușurință loc în APCI, motiv pentru care vă așteptăm alături de noi!

Sergiu Sîngeorzan – Președinte APCI

Ramona Marincaș – Vice-președinte APCI

Alexandru Coman – Vice-președinte APCI

Diana Stoica – Secretar APCI

Delia Marcon – Cenzor APCI

Concluzia noastră: Igiena mâinilor este “contagioasă” iar după ce-ți dai seama că e vitală, nu mai renunți la ea dar nici ea la tine.

Conflict de interese: nu există

Acknowledgments: Acest material a fost realizat cu sprijinul  APCI. Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol.

Bibliografie

1. Hallam C, Marincas R. (2013). Primum Non Nocere. În primul rând să nu faci rău – recomandări de prevenire a infectiilor asociate ingrijirilor medicale. Zalău: Caiete Silvane;2013.
2. Clean hands. Available from: https://www.who.int/infection-prevention/campaigns/clean-hands/en/ [Accessed 15th December 2018].