Articole originale

Rubrica Articole originale include manuscrise originale și cercetări încă nepublicate (epidemiologice, revizii sistematice de literatură, studii clinice și trialuri randomizate, meta-analize, analize psihometrice, survey-uri etc.) din domeniul medicinii de familie sau în relație cu asistenţa medicală primară.

Regulile pentru descrierea cercetărilor sunt stabilite în ghiduri specifice. Autorii sunt sfătuiți să le urmeze și să controleze listele de verificare (checklists) aflate în Instrucțiunile pentru autori înainte de a trimite manuscrisul către redacţie:

– Trialuri randomizate (RTC: randomised controlled trial): CONSORT
– Cercetări diagnostice/prognostice (Diagnostic/prognostic study): STARD
– Studii observaționale (Observational study): STROBE
– Revizii sistematice de literatură (Sistematic review): protocolul PRISMA
– Cercetări calitative (Qualitative Research): criteriile descrise de BMJ

Manuscrisele trebuie trimise în format electronic, folosind sistemul de trimitere a manuscriselor care este localizat pe paginile site-ului (Trimiteți un articol) și în Instrucțiunile pentru autori.

Autorii pot trimite o propunere de publicare sau un manuscris sau pot sugera un subiect de interes pe adresa electronică a redacției: editor@remedfam.ro.

Patients’ needs and their satisfaction in hospital care as viewed and experienced by the patients in the time of the COVID-19 pandemic

MSc. Hana Bláhová1,3, MSc. Alžběta Bártová3, MSc. Vladimíra Dostálová2,5, Assoc. Prof. MD PhD Iva Holmerová1,6
1Department of Longevity Studies, Faculty of Humanities, Charles University, Prague, Czech Republic, 2Institute for Postgraduate Medical Education, Prague, Czech Republic, 3Social worker, 4Hygienist and epidemiologist, 5Deputy for medical disciplines, science and research, 6Geriatrics-gerontology
Received: 5.05.2021 • Accepted for publication: 27.05.2021

Abstract Introduction: In the context of an ageing population, problems in care for frail older patients and their specific requirements have increasingly been highlighted. In the COVID-19 pandemic hospitals play even more important role and provide continuum of care also to older persons. Therefore it is even more important to ensure comprehensive care for older […]

Care țări europene par să contribuie cel mai mult la controlul pandemiei covid-19? Un studiu explorativ după 12 luni

Prof univ. dr. WJA van den Heuvel

1 Care Sciences, profesor de onoare al Universității din Groningen și al Universității din Maastricht, Țările de Jos
Primit: 21.1.2021 • Acceptat pentru publicare: 27.02.2021

Rezumat

Sistemele de îngrijire a sănătății la nivel mondial au fost supuse unor presiuni încercând să facă față pandemiei covid-19, în timp ce guvernele au luat măsuri pentru controlul pandemiei. Acest studiu explorativ încearcă să analizeze care țări europene au avut cel mai mare succes în acest sens. Studiul se concentrează pe cazurile și decesele confirmate cauzate de covid-19, din 2020 și pe căutarea de explicații pentru reziliență în 25 de țări europene. Componentele de reziliență ale fiecărei țări sunt evaluate între 2017 și 2020, pe baza datelor internaționale comparative. Numărul mediu de cazuri confirmate de covid-19 în 2020 în 25 de țări europene este de 29,6 la 100.000 de locuitori și numărul de decese confirmate de 0,9 la 100.000 de locuitori. Măsura în care cetățenii subliniază importanța regulilor, a valorilor și a unui guvern puternic are ca rezultat cazuri mai puțin confirmate și decese în pandemie. Investițiile financiare în sănătate și asistență socială (ca % din produsul intern brut) nu contribuie (direct) la mai puține victime ale pandemiei. Rezultatele acestui studiu explorativ ar putea stimula cercetări suplimentare cu privire la modul de abordare a pandemiilor în viitor.

Cuvinte cheie: covid-19, reziliență, Europa

Research
Original papers

Which European countries seem to contribute most in controlling the covid-19 pandemic? An exploration after 12 months

Abstract

Worldwide governments have taken measures to control the covid-19 pandemic. This study analyses which European countries have been most successful in doing so. However, data on the pandemic and on measures taken by governments are disputable. Alsoa variety of factors might influence the effectiveness of the measures taken. Confirmed cases and deaths due to covid-19 in 2020 are studied 25 European countries. Resilience components of each country are assessed based on international comparative data. The mean number of confirmed covid-19 cases in 2020 in 25 European countries is 29,6 per 100.000 inhabitants and the number of confirmed deaths 0,9 per 100.000 inhabitants. The extent to which citizens underline the importance of rules, values and a strong government results in less confirmed cases and deaths of the pandemic. Financial investments in health and social care (as % of the Gross Domestic Product) do not (directly) contribute to less victims of the pandemic. The outcomes of this exploration may stimulate further research how to deal with (future) pandemics.

Keywords: covid-19, resilience, Europe

Mai mult | Read more about Care țări europene par să contribuie cel mai mult la controlul pandemiei covid-19? Un studiu explorativ după 12 luni …

Analiza factorilor demografici și socioeconomici care influențează morbiditatea prin tulburare depresivă

Asist. univ. Mariana Valy Besoiu1,3, Prof. univ. dr. Petru Armean2,4
1Spitalului de Psihiatrie Titan ”Dr. Constantin Gorgoș” București, România, 2Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România, 2Economist prevenţie şi profilaxie în sănătate, 4Medicină internă,
Primit: 10.10.2020 • Acceptat pentru publicare: 27.11.2020

Tulburarea depresivă poate fi rezultatul unei interacțiuni complexe a factorilor sociali, psihologici și biologici. Obiective:1. Identificarea diferențelor din punct de vedere al vârstei, genului, mediului de rezidență, nivelului de studii între subgrupurile de pacienți incluse în cercetare. 2. Identificarea categoriilor profesionale cele mai afectate de existența unei tulburări depresive. 3. Evaluarea impactului bolii asupra pensionării pacienților cu tulburare depresivă. Metodologie: Studiul este descriptiv.

Neglijarea polineuropatiei diabetice

Șef lucr. univ. dr. Ioana Soare1,3, Dr. Eden Hein1, Șef de lucr. univ. dr. Roxana Mirică2,3
1Universitatea ‘’Titu Maiorescu’’ București România, 2Universitatea ‘’Carol Davila’’ București România, 3Expertiză medicală

Primit: 15.11.2020 • Acceptat pentru publicare: 30.11.2020

Rezumat

C Diabetul zaharat este o boală cu evoluţie trenantă, de obicei zeci de ani după aflarea diagnosticului. Din această cauză atât pacientul, cât şi diabetologul şi medicul de familie au tendinţa de a neglija controalele periodice, în special cele la neurolog. Dintre complicaţiile acestei boli, polineuropatia diabetică se află pe locul 3, după macroangiopatie şi afectarea oculară.

Am studiat un lot de 53 pacienţi, o parte internaţi în spital şi o parte care au facut tratament recuperator la un cabinet privat. Dintre acestia doar 4 au fost examinaţi de un neurolog şi aveau EMG. In contextul implementării Programul naţional de diabet zaharat, considerăm importantă necesitatea evaluării neurologice periodice a pacienţilor cu diabet zaharat, măcar odată pe an, după vârsta de 60 ani.

Cuvinte cheie: polineuropatie, diabet zaharat, medic de familie, neurolog, diabetolog

RESEARCH

Original article

Neglect of diabetic polyneuropathy

Abstract
Diabetes mellitus is a disease with a persistent evolution, usually decades after diagnosis. Because of this, both the patient and the diabetologist and the family doctor tend to neglect regular check-ups, especially those at the neurologist. Among the complications of this disease, diabetic polyneuropathy is on the 3rd place, after macroangiopathy and eye damage.
We studied a group of 53 patients, some hospitalized and some who underwent recovery treatment at a private practice. Of these, only 4 were examined by a neurologist and had EMG. In the context of the implementation of the National Diabetes Program, we strongly recommend periodic neurological evaluation of patients with diabetes, at least once a year, after 60.

Keywords: polyneuropathy, diabetes, family doctor, neurologist, diabetologist

Mai mult | Read more about Neglijarea polineuropatiei diabetice …

Calitatea asistenței medicale (primare) din țările UE așa cum este percepută de cetățeni: un nou impuls?

Prof. univ. onorific Wim J.A. van den Heuvel
The University Medical Center of Groningen, Olanda, Sociologie medicală

Primit: 9.06.2019 • Acceptat pentru publicare: 18.08.2019

Rezumat Rapoarte recente subliniază importanța unei calități bune a serviciilor de asistență medicală și rolul asistenței medicale primare, care – atunci când funcționează bine – ar trebui să fie baza unui sistem de asistență medicală. Acest studiu descrie opiniile cetățenilor din țările UE cu privire la calitatea generală a asistenței medicale și a asistenței medicale […]

Aspecte particulare ale afectării interstițiale pulmonare difuze la copil

1Dr. Magda Popițanu, 2Prof. univ. Dr. Oana Cristina Arghir
1Pediatrie, Universitatea «Ovidius» din Constanța, Spitalul Municipal Mangalia, România,2 Pneumoftiziologie- Facultatea de Medicină, Universitatea «Ovidius» din Constanța, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, România

Primit: 21.09.2018 • Acceptat pentru publicare: 30.11.2018

Boli interstițiale pulmonare difuze la copil (Interstitial Lung Disease- ILD) reprezintă un grup heterogen de afecțiuni caracterizate prin modificări histologice ale structurilor alveolare, predominând alveolita, remodelarea tisulară, fibroză sau o combinație a acestora Există numeroase sinonime pentru diferitele entități. Frecvența lor este crescută în primii 2 ani de viață (48%), incidența (1,32 cazuri noi/1 milion de copii) și prevalența (3,6/1 milion de copii) fiind mult reduse versus ILD la adult, care sunt mai frecvent diagnosticate (30% din bolile pulmonare cronice).

Medicina de familie: face diferența?

Prof. Dr. Wim J.A. van den Heuvel, profesor onorific, The University Medical Center of Groningen, Olanda 

Rezumat Context: Medicina de familie și asistența medicală primară ar trebui să fie mai în măsură să controleze costurile și să influenteze pozitiv indicatorii din sănătate. In prezent, medicina de familie este considerată, dacă pacientul are nevoie, poarta de acces la alte servicii și instituții medicale și idispensabilă pentru a menține o populație sănătoasă. Această […]