Într-o lume medicală dominată de globalizarea informației, utilizarea algoritmilor, diseminarea de informații online țintite și implementarea AI (Artificial Intelligence) în editarea științifică, mai simt nevoia medicii să citească publicațiile medicale în sensul tradițional al cuvântului?
Cunoștințele învățate la facultate nu sunt suficiente pentru întreaga carieră, practica medicală este într-o continuă schimbare datorită noilor descoperiri științifice și/sau reglementărilor legale, iar revistele medicale rămân o sursă importantă de informații utile și verificate. Prin urmare, nevoia de actualizare a cunoștințelor îi ajută pe medici să practice medicină bazată pe dovezi, să afle despre medicamente, proceduri și tehnologii noi de prevenție, diagnostic și tratament și să își îmbunătățească astfel deciziile medicale prin compararea rezultatelor studiilor și inovațiilor medicale.
Citirea și înțelegerea literaturii științifice sunt forme de educație medicală continuă și fac parte din menținerea competenței profesionale. Decenii la rând, revistele medicale au promovat și au contribuit la diseminarea cunoștințelor medicale și la inițierea de dezbateri etice și deontologice în societate (1). Revistele medicale cu peer-review au proceduri stricte de selecție și de verificare a rezultatelor studiilor științifice pe care le revizuiesc și le îmbunătățesc periodic.
Interesul profesioniștilor din sănătate pentru citirea și utilizarea informațiilor din revistele medicale încă nu a dispărut, dar s-a schimbat modul în care aceștia consumă informația medicală. Astfel, studiile arată că lipsa timpului (2) este unul dintre principalele motive ale schimbării, lectura aprofundată cere timp și concurează cu timpul acordat consultațiilor și birocrației din practica de zi cu zi. Alte motive invocate de medici sunt:
-abundența enormă de informații – numărul articolelor publicate a crescut atât de mult, încât medicului îi este dificil să decidă ce merită citit.
– trecerea de la „revistă” la informație la cerere – medicii preferă să caute exact răspunsul de care au nevoie pentru un pacient, în loc să parcurgă sistematic un număr întreg al unei reviste.
– concurența surselor rapide de informare – ghidurile, bazele de date, platformele de educație medicală continuă, newsletterele, podcasturile, rețelele profesionale și, mai recent, instrumentele bazate pe AI oferă informația într-o formă mult mai rapidă și mai ușor de filtrat.
– formatul tradițional al articolelor nu mai corespunde nevoilor medicului modern, ocupat – un articol de 10–20 de pagini poate fi foarte valoros științific, dar, în practică, medicul poate avea nevoie doar de concluzia clinică, prezentată într-o formă ușor de citit în 2–3 minute, de exemplu, doar rezumatul și concluziile.
– relevanța informației – medicul nu vrea doar „mai multă informație”, ci informație relevantă pentru practica sa. Dacă revista conține multe articole foarte specializate, preclinice sau cu aplicabilitate clinică redusă, interesul pentru lectură integrală scade.
În acest context, formatul electronic al unei reviste facilitează mai bine diseminarea cunoștințelor și căutarea rapidă, este mai ieftin și mai prietenos cu mediul înconjurător. Revistele tipărite au pierdut teren, nu neapărat pentru că medicii, în special cei tineri, nu mai sunt interesați de informația științifică, ci pentru că preferă accesul digital (3,4,5).
Revistele medicale ar trebui altfel concepute încât să fie mai utile, mai accesibile și mai integrate în activitatea lor profesională prin:
– conținut relevant pentru practică de zi cu zi – articole scurte, ghiduri practice, cazuri clinice, algoritmi de diagnostic și tratament, noutăți care pot schimbă conduită medicală.
– informațiile esențiale prezentate la început – un „Clinical Takeaway” de câteva rânduri care să permită medicului să înțeleagă rapid de ce este important articolul.
– acces digital foarte bun și utilizare ușoară – versiuni digitale (și pe telefonul mobil), notificări personalizate și posibilitatea de a salva articole pentru citire ulterioară.
– personalizarea conținutului – de exemplu: medicul de familie să primească prioritar articolele de profil care corespund intereselor sale, nu un volum mare de informații nerelevante.
– mai puține articole, dar mai relevante – într-un mediu online cu foarte multă informație, selecția și filtrarea devin mai valoroase decât cantitatea.
– existența unei legături directe cu educația medicală continuă – articolele pot fi asociate cu întrebări de verificare, cazuri clinice și credite EMC.
– formate rapide – podcasturi, abstracte vizuale, rezumate audio, infografice, videoclipuri scurte și newslettere cu cele mai importante noutăți.
– implicarea medicilor – sondaje despre temele care îi interesează, posibilitatea de a propune subiecte și rubrici realizate de practicieni.
– calitate și independență editorială – medicii trebuie să aibă încredere că informația este riguroasă, transparentă și clar separată de interesele comerciale.
– recunoașterea lecturii ca activitate profesională – dacă lectura contribuie concret la dezvoltarea profesională, ea trebuie să fie ușor de documentat și valorizată. Iar medicii ar trebui să învețe asta în timpul studiilor.
În concluzie, medicii nu și-au pierdut încă interesul pentru informația oferită de publicațiile medicale, dar sunt mai puțin interesați să citească reviste și articole în întregime. Așadar, pentru o revistă medicală modernă, problema nu este doar cum îi facem pe medici să citească, ci cum le oferim în 3–5 minute informația pe care o pot folosi în practică de mâine.
Why do physicians need to read medical publications?
Marinela van den Heuvel-Olaroiu, MD, PhD
Founder and Editor in Chief of Romanian Journal of Family Medicine
In a medical world dominated by the globalization of information, the use of algorithms, the dissemination of targeted online information and the implementation of AI (Artificial Intelligence) in scientific publishing, do physicians still feel the need to read medical publications in the traditional way?
The knowledge learned during medical education is not enough for the entire career, medical practice is constantly changing due to new scientific findings and/or legal regulations. Therefore, medical journals remain an important source of useful and verified information. The need to update knowledge helps physicians to practice evidence-based medicine, to learn about new drugs, procedures and technologies for prevention, diagnosis and treatment and thus improve their medical decisions by comparing the results of studies and medical innovations.
Reading and understanding scientific literature is a form of continuing medical education and is part of maintaining professional competence. For decades, medical journals have promoted and contributed to the dissemination of medical knowledge and the initiation of ethical and deontological debates in society (1). Peer-reviewed medical journals have strict procedures for selecting and verifying the results of scientific studies, which they periodically review and improve.
The interest of health professionals in reading and using information from medical journals has not yet disappeared, but the way in which they consume medical information has changed. Thus, studies show that lack of time (2) is one of the main reasons for the change, in-depth reading requires time and competes with the time given to consultations and bureaucracy in everyday practice. Other reasons cited by physicians are:
– the enormous abundance of information – the number of published articles has increased so much that it is difficult for the doctor to decide what is worth reading.
– the shift from “journal” to “information on demand’’ – physicians prefer to search for the exact answer they need for a patient, rather than systematically going through an entire issue of a journal.
– the competition of fast information sources – guides, databases, continuing medical education platforms, newsletters, podcasts, professional networks and, more recently, AI-based tools, provide information in a much faster and easier to filter form.
– the traditional format of articles no longer meets the needs of the modern, busy physician – a 10–20 page article can be very valuable scientifically, but the physician may need, in practice, only the clinical conclusion presented in a form that can be read in 2–3 minutes, for example only the summary and conclusions.
– the relevance of the information – the physician does not just want “more information”, but information that is relevant to his or her practice. If the journal contains many highly specialized, preclinical or low-clinical articles, the interest in reading the entire article decreases.
In this context, the electronic format of a journal facilitates better knowledge dissemination and rapid search, is cheaper and more environmentally friendly. Printed journals have lost ground, not necessarily because physicians, especially young ones are no longer interested in scientific information, but because they prefer digital access (3,4,5).
Medical journals should be designed differently to be more useful, more accessible and more integrated into their professional activity through:
– content relevant to daily practice – short articles, practical guides, clinical cases, diagnostic and treatment algorithms, news that can change the choice of medical conduct.
– essential information presented at the beginning – a few lines of “Clinical Takeaway” that allows the doctor to quickly understand why the article is important.
– very good digital access and easy to use i.e. – digital versions (also for mobile phone), space for personalized notifications and the possibility of saving articles for later reading.
– content personalization – for example: the family physician should receive priority articles that correspond to his interests, not a large volume of irrelevant information.
– fewer articles, but more relevant – in an online environment with a lot of information, selection and filtering become more valuable than quantity.
– the direct connection with continuing medical education – articles may include verification questions, clinical cases and EMC credits.
– quick formats – podcasts, visual abstracts, audio summaries, infographics, short videos and newsletters with the most important news.
– physician involvement – surveys on what topics interest them, the possibility of proposing topics and columns made by practitioners.
– editorial quality and independence – physicians must trust that the information is rigorous, transparent and clearly separated from commercial interests.
– recognition of reading as a professional activity – if reading is to contribute to professional development, it must be easy to document and value. And physicians have to learn this during their education.
In conclusion, physicians should not lose yet their interest in the information provided by medical publications, but they are less interested in reading journals and articles in their entirety. Therefore, for a modern medical journal, the problem is not only how to get doctors to read but how to provide them with information in 3–5 minutes that they can use in tomorrow’s practice.
Bibliografie/References
- Andrès E, Lavigne T. Medical Journals: Role, Place, Issues, and Future Challenges. J Clin Med. 2024;13(7):2059. Vailable from doi: 10.3390/jcm13072059. PMID: 38610823; PMCID: PMC11012967.
- Trailokya AA. Why Medical Doctors Hesitate to Write for Scientific Journals? Available from: https://www.japi.org/article/japi-73-3-108 {Accessed 15th August 2026].
- Singla, P., Tsang, S., Mazzeffi, M. et al. Impact of transition of medical journals from print to online-only on their scholarly performance. Scientometrics 2024;129:2855–2866. Available from: https://doi.org/10.1007/s11192-024-04998-1.
- Sathe NA, Grady JL, Giuse NB. Print versus electronic journals: a preliminary investigation into the effect of journal format on research processes. J Med Libr Assoc. 2002;90(2):235-43. Available from: PMID: 11999183; PMCID: PMC100770.
- Austin RE. Online vs Print Publication: The Case for Online Publication. Aesthet Surg J. 2021;41(9):1104-1105. Available from: doi: 10.1093/asj/sjab267. PMID: 34185834; PMCID: PMC8361363.
Mai mult | Read more about De ce au nevoie medicii să citească publicații medicale? …