Medicina de familie/medicina generală (MF/MG), cea mai veche specialitate medicală, nu a avut până în urmă cu jumătate de secol nici o definiție și nici nu au existat curicule de formare sau cercetare specifică. Declarația de la Alma Ata din 1978 a avut o influența substanțială asupra dezvoltării conceptelor și educației inititale și continue în asistenta medicală primară și a fost precedată de câteva momente importante.
Mișcarea de emancipare a MF/MG a început în Europa, unde procentul MF/MG față de alți specialiști este ridicat comparativ cu alte continente. În 1974 Grupul de la Leewenhorst, care a creat European Academy of Theachers în General Practice (EURACT), a definit parametrii disciplinei prin descrierea atribuțiilor medicului de familie/generalist.
Organizația Mondială a Sănătătii a elaborat în 1991 o definiție iar în 1998 un document care descrie MF/MG și rolul sau în sistemele de sănătate moderne. Țările Uniunii Europene au elaborat în 1993 celebra Directiva 93/16 care promova mișcarea liberă a medicilor în spațiul statelor membre iar, pentru protecția pacienților, recomanda o perioda obligatorie de instruire pentru viitorii medici de familie, între 6 luni și 2 ani, care a fost în unele țări prelungită până la 3 ani. Comisia Europeană a revizuit ulterior directiva și a stabilit o perioda de formare de 3 ani, din care 50% să fie efectuată într-un dispensar, iar MF să fie responsabili cu învățământul de specialitate la nivel universitar și postuniversitar.
Al doilea val al mișcării de emancipare a fost provocat de către Gay în 1995 și Olesen (primul președinte al Societății Europene de Medicina Familiei) în 2000 care au elaborat alte versiuni pe motiv că definiția MF/MG a grupului Leeuwenhorst este depășită și nu mai reflectă realitatea. În cadrul unui workshop al Conferinței WONCA Europe din 2001, de la Tampere, Finlanda, s-au unificat conceptele și s-au pus bazele noii definiții a MF/MG, definitivată și publicată în 2002 sub coordonarea Societății Europene de Medicina Familiei (WONCA Europe). Definiția descrie caracteristicile disciplinei și specialității medicina familiei precum și competențe medicului de MF/MG:
‘’Medicina generală/de familie este o disciplină academică și științifică, care are un conținut propriu educațional, de cercetare, de medicină bazată pe dovezi și de activitate clinică, precum și o specialitate clinică orientată spre asistență primară.
Caracteristicile disciplinei de MF/MG sunt:
– este în mod normal punctul de prim contact cu sistemul de sănătate, acordând acces nelimitat solicitanților și rezolvând problemele de sănătate ale tuturor persoanelor indiferent de vârstă, sex sau alte caracteristici;
– face eficientă folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare al îngrijirilor, promovează lucrul în echipă și facilitează contactul cu alți profesioniști din unitățile de îngrijri primare, se situează la interfață cu alte specialități unde își asumă rolul de reprezentant al pacientului în relația cu acestea;
– dezvoltă îngrijri personalizate, orientate către individ, familia sa și comunitatea în care acesta trăiește;
– are un proces unic de desfășurare al consultației, care în timp stabilește o comunicare efectivă medic-pacient;
– este responsabilă pentru acordarea continuității longitudinale a îngirjirilor determinate de nevoile pacientului;
– are un proces specific de luare al deciziilor determinat de prevalență și incidență bolilor în comunitate;
– se ocupă simultan și individual de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților;
– depistează și tratează bolile în mod nediferențiat și într-un stadiu precoce, proces care poate solicita adesea o intervenție de urgență;
– promovează sănătatea prin intervenții țintite și efective;
– are o responsabilitate specifică pentru sănătatea comunității;
– se adresează problemelor de sănătate ținând cont de dimensiunea lor fizică, psihologică, socială, culturală și existențială.
Aceste 11 caracteristici care definesc disciplină de MF/MG sunt în strânsă corelație cu cele 11 abilități ale medicului MF/MG, care pot fi grupate asfel: managementul în practica medicinii de familie (1,2); acordarea de îngrijiri adresate persoanei (3,4,5); aptitudini specifice pentru a rezolva problemele (6,7); abordarea coerentă (8,9); orientare comunitară (10); abordare holistică (11).
Al treilea val al mișcării de emancipare s-a înregistrat la începutul acestui an în cadrul lucrărilor celei de-a 144-a sesiuni a conducerii executive a OMS. Statele membre au cerut reorientarea și inovarea asistenței medicale primare, așa cum a fost menționat anterior în Declarația de la Astana (rezultată în urma Conferinței Globale privind asistentă medicală primară) din octombrie 2018. Pentru a putea răspunde noilor nevoi în sănătate și cele ale sistemelor de sănătate, dar și pentru a beneficia de noile resurse și oportunităti (precum implementarea acoperiririi universale cu servicii de sănătate), asistentă medicală primară trebuie redefinită astfel încât caracteristicile ei să permită sistemelor de sănătate să se adapteze și să răspundă cerințelor din societate tot mai complexe și mereu în schimbare.
Astfel, se poate spune că era și timpul pentru un nou ideal, într-o Europa care cunoaște o mare diversitate de sisteme de sănătate. Redefinirea (sau regândirea) asistenței medicale primare ar putea constitui primul pas către armonizarea MF/MG, pentru cel mai bun coeficient cost-efectivitate și pentru servicii de calitate. În epoca globalismului, consumerismului și a mangementului de performanță, se solicită MF/MG păstrarea la cote înalte pe tot parcursul vieții lor profesionale a abilităților și aptitudinilor, pentru a-și prezerva locul și rolul în sistemele de șanțate, pentru a acordă îngrijiri sigure și de calitate pacienților și servicii adaptate comunității în care funcționează.
De la Alma Ata la Astana sunt doar 1215 km și drumul poate fi parcurs în mai multe feluri. Primii păși au fost făcuți, OMS și WONCA au semnat recent la Geneva un memorandum de colaborare, un gest politic pavat cu bune intenții de ambele părți.
