Practica medicală

În rubrica Practica medicală vor fi publicate manuscrise despre:

– observaţii clinice de excepţie, lecții de învăţat şi cazuri clinice, care pun sau clarifică o dilema sau o problemă (medicală – diagnostică, terapeutică, de prevenție -, psihologică, socială, etică culturală, religioasă) şi se încheie cu o confirmare, recomandare, concluzie;

– subiecte legate de managementul cabinetului: organizarea și acordarea serviciilor în asistența medicală primară, lucrul în echipă și în rețele de îngrijire, finanțare, legislație, comunicare, planificare, standarde, protocoale, tehnici, investigații funcționale, servicii integrate, regulamente, proiecte, ş.a.

– descrieri, comentarii despre aplicarea, revizuire sau apariția de standarde, protocoale, regulamente, legislatie, ghiduri de bune practici;

– prezentari de inovări și bune practici.

Manuscrisele trebuie trimise în format electronic folosind sistemul de trimitere a manuscriselor care este localizat pe paginile site-ului (Trimiteți un articol) și în Instrucțiunile pentru autori.

Autorii pot trimite o propunere de publicare sau un manuscris sau pot sugera un subiect de interes pe adresa electronică a redacției, editor@remedfam.ro.

Chorea Gravidarum: review narativ

Astrit M. Gashi MD, PhDc1,2,3, Jakup Ismajli MD1,2,3, Arianit Sherifi MD1,2,3

1Clinic of Obstetrics and Gynecology, University Clinical Center of Kosovo, Pristine, Kosovo, 2Faculty of Medicine, University of Pristine, Pristine, Kosovo, 3Obstetrics and gynecology

Received: 1.12.2023 • Accepted for publication: 12.12.2023

Coreea gravidarum este o tulburare clinică care debutează în timpul sarcinii și se caracterizează clinic prin mișcări anormale, bruște, neregulate, imprevizibile și involuntare, precum și prin modificări de personalitate, modificări ale dispoziției, depresie, disartrie, turetism, halucinații hipnice severe, delir și deficite cognitive cronice.

Îngrijirea paliativă în bolile respiratorii cronice non-oncologice: managementul dispneei

Dr. Fabiola-Monica Sturz1,4, Asist. univ. dr. Bianca-Olivia Cojan-Mînzat,1,2,4 Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop1,2,4, Asist. univ. asoc. drd. dr. Ștefan Ursu2,3,5, Drd. dr. Cristian Paula Ursu1,2,3,5, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,4
1Cabinet Medical Individual de Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 2Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 3Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie Prof Dr Octavian Fodor, Cluj-Napoca, România, 4Medicină de familie, 5Chirurgie generală

Primit: 1.12.2023 • Acceptat pentru publicare: 12.12.2023

Dispneea este cel mai frecvent și împovărător simptom al bolilor cronice respiratorii progresive. El determină dizabilități considerabile însoțite de anxietate importantă, izolare socială și scăderea calității vieții pacientului.

Avantaje privind analiza materiilor fecale

Șef lucr. univ. dr. Ioana Soare1,4,

1Universitatea ‘’Titu Maiorescu’’ București România, 3Expertiză medicală

Primit: 15.11.2023 • Acceptat pentru publicare: 12.12.2023

Folosim des doar mici detalii din analiză materiilor fecale și nu putem cere la laborator această analiză, așa cum cerem examen sumar de urină.

Retrospectiva infectiei cu Epstein-Barr cauzatoare de sindromul de oboseală cronică sau encefalita mialgică

Asist. univ. dr. Bianca Olivia Cojan Mînzat1,2,3, Dr. Mihai Columban1,2,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef de lucr. univ. dr. Sorina Livia Pop1,4, Șef de lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2,3, Dr. Ioana Trifescu1,2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3

1Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Medicină de Familie, Cluj-Napoca România, 3Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 10.11.2023 • Acceptat pentru publicare: 30.11.2023

Rezumat

SOC/EM (sindromul de oboseală cronică/encefalomielită mialgică) reprezintă o entitate patologică complexă cu mecanisme imunologice și fiziopatologice incomplet elucidate până la ora actuală, care presuspune de-asemenea reactivarea EBV la o anumită subcategorie de pacienți. Reprezintă la nivel mondial un subiect de mare interes, având in vedere asemănările izbitoare cu statusul de ”long COVID” identificat pe durata și post-pandemie datorată Coronavirusului 19. Atât entitatea ”long COVID”, cât și SOC/EM presupun sindrom inflamator multisistemic cu alterări imunologice, inflamație cronică și reactivare virală.

Simptomatologia clinică este una diversă și cuprinde astenie, oboseală cronică, afectare cognitivă și neurologică, mialgii, artralgii, tulburări gastrointestinale, tulburări de somn. În ambele patologii s-a observat că reactivarea EBV a fost elementul comun. Desigur că acestea se manifestă pe un anumit teren individual susceptibil, respectiv implicarea genetică având o contribuție aparte, subiect de mare interes pentru viitoare cercetări. SOC/EM ajunge să afecteze până la 2.5% din populația globală. Importanța subiectului se datorează și faptului că din urmă se apropie covârșitor și sindromul Burnout, care a ajuns să afecteze un procent de până la 74% din pacienții care sunt activi și lucrează ca angajați în diferite domenii. Adresabilitatea pentru simptome Burnout-like la nivel de cabinete ambulatorii a crescut foarte mult în perioada post-pandemică, fiind astfel necesară o abordare unitară la nivel mondial pentru un diagnostic precoce corect. Impactul asupra calității vieții pacienților este unul foarte mare, cu consecințe nu doar la nivel individual, ci și la nivelul sistemelor sanitar, social, economic.

Concluzii: Datele științifice actuale și perspectivele viitoarelor cercetări în legătură cu VEB și SOC/EM stimulează dialogul între comunitățile științifice și medicale pentru a contribui la avansarea cunoștințelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați de această asociere complexă. Prin evaluarea amplă a acestui impact asupra calității vieții, este important să înțelegem complexitatea și amploarea consecințelor SOC/EM și să subliniem nevoia unei abordări comprehensive în gestionarea acestei afecțiuni. Dezvoltarea strategiilor de intervenție care abordează atât aspectele fizice, cât și cele psiho-sociale reprezintă un pas crucial pentru îmbunătățirea vieții pacienților afectați de această afecțiune debilitantă.

Cuvinte cheie: Virusul Epstein Barr, sindromul de oboseală cronică, encefalomielită mialgică

MEDICAL PRACTICE

Review

Retrospective of Epstein-Barr infection causing chronic fatigue syndrome or myalgic encephalitis

Abstract

Chronic fatigue syndrome (CFS) also named as myalgic encephalomyelitis (EM) represents a complex pathological entity with immunological and pathophysiological mechanisms incompletely elucidated to date, which also presumes Epstein-Barr viral (EBV) reactivation in a certain subcategory of patients. It represents a topic of great interest worldwide, given the striking similarities with the „long COVID” status identified during and post-pandemic due to the Coronavirus 19. Both the entity „long COVID” and CFS/ME assume a multisystemic inflammatory syndrome with immunological alterations, chronic inflammation and viral reactivation.

The clinical symptomatology is diverse and includes asthenia, chronic fatigue, cognitive and neurological impairment, myalgias, arthralgias, gastrointestinal disorders, sleep disorders. In both pathologies, EBV reactivation was observed to be the common element. Of course, these elements act on a certain individual susceptible ground, namely the genetic involvement having a special contribution, a subject of interest for future research. CFS/EM affects up to 2.5% of the global population. The importance of the subject is also due to the fact that Burnout syndrome is overwhelmingly approaching, which has come to affect a percentage of up to 74% of patients who are active and work in various fields as employees. Addressability for Burnout-like symptoms at the outpatient clinic level has increased greatly in the post-pandemic period, thus requiring a unified approach worldwide.

Conclusions: Current scientific data and future research perspectives on EBV and CFS/EM stimulate dialogue between the scientific and medical communities to contribute to advancing knowledge and improving the quality of life of patients affected by this complex association. By comprehensively evaluating this impact on quality of life, it is important to understand the complexity and magnitude of the consequences of CFS/EM and to emphasize the need for a comprehensive approach in the management of this condition. The development of intervention strategies that address both physical and psychosocial aspects is a crucial step in improving the lives of patients affected by this debilitating condition.

Keywords: Epstein-Barr Virus, chronic fatigue syndrome, myalgic encephalomyelitis

Agranulocitoza cu determinare medicamentoasă: prezentare de caz

Rezumat

Agranulocitoza reprezintă un eveniment advers sever cunoscut în literatură ca fiind asociat cu agenții antitiroidieni și necesită diagnostic precoce și tratament rapid instituit. Deși dezvoltarea agranulocitozei are de obicei o relație cu doza administrată, uneori chiar o doză mică de agent antitiroidian poate declanșa această afecțiune. De obicei, agranulocitoza apare în primele 3 luni de la începerea tratamentului, dar există și situații în care pacienții dezvoltă această afecțiune după un tratament pe termen lung. Întreruperea și apoi reluarea aceleiași terapii cu medicamente antitiroidiene pot, de asemenea, să constituie un factor de risc pentru agranulocitoză, așa cum s-a întâmplat în acest caz. Tratamentul implică întreruperea medicamentului, administrarea de antibiotice cu spectru larg în cazul suspiciunii de infecție și terapie cu factor stimulant al coloniilor de granulocite (G-CSF). Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 51 de ani, care se prezintă la medic, acuzând febră, disfagie și dispnee, simptome debutate cu o zi anterior prezentării. Din antecedentele personale patologice amintim faptul că aceasta suferea de boala Graves, diagnosticată în urmă cu 13 ani, sub tratament cu tiamazol 10-20 mg/zi și administrare frecventă de metamizol 500mg pentru dureri dentare. Corelând simptomatologia clinică și analizele de laborator care au decelat leucopenie cu neutropenie și hiperfuncția tiroidiană, s-a ridicat suspiciunea de agranulocitoză apărută în contextul terapiei cu medicamente antitiroidiene și uzul frecvent de metamizol. Date anamnestice ulterioare, au relevat faptul că pacienta a întrerupt medicația antitiroidiană, reluând-o recent înainte de prezentarea la medic, fapt ce a dus la confirmarea diagnosticului de agranulocitoză post-medicamentoasă. După ajustarea dozelor tratamentului cu tiamazol și inițierea tratamentului cu factor G-CSF și Ceftriaxonă 2g/zi (pentru febra neutropenică), starea generala a pacientei s-a ameliorat, cu normalizarea consecutivă a numărului de leucocite, cu monitorizarea atentă, fără repetarea agranulocitozei.

Cuvinte cheie: agranulocitoză, reacții adverse, complianța la tratament

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Drug-induced agranulocytosis: case presentation

Abstract

Agranulocytosis is associated with an adverse event related to antithyroid agents and requires prompt diagnosis and treatment. Although the development of agranulocytosis is usually related to the administered dose, sometimes even a low dose of antithyroid agent can trigger this condition. Agranulocytosis usually occurs within the first 3 months after starting treatment, but also patients may develop this condition after long-term treatment. Interruption and then resumption of the same antithyroid therapy may also be a risk factor for agranulocytosis, as occurred in this case. Treatment involves discontinuation of the drug, administration of broad-spectrum antibiotics if infection is suspected, and granulocyte colony-stimulating factor (G-CSF) therapy. Symptoms, i.e. fever, dysphagia, and dyspnea, started a day before presenting to the doctor. From personal pathological antecedents we recall that she suffered from Graves’ disease, diagnosed 13 years ago, under treatment with thiamazole 10-20 mg/day and frequent use of metamizole 500 mg for teethache. By correlating the clinical symptomatology and laboratory tests that revealed leukopenia with neutropenia and thyroid hyperfunction, the suspicion of agranulocytosis, arising in the context of antithyroid drug therapy and also due to the use of metamizole, was raised. Subsequent anamnestic data revealed the fact, that the patient stopped the antithyroidian medication, resuming it recently before the onset of symptoms, which led to the confirmation of the diagnosis of post-drug agranulocytosis. After adjusting the dozes of thiamazole, initiating of G-CSF therapy and Ceftriaxone 2g/day (for neutropenic fever), the patient’s general condition improved, with the subsequent normalization of the leukocyte count, with careful monitoring, without recurrence of agranulocytosis.

Keywords: agranulocytosis, side effects, treatment compliance

Fragilitate și sarcopenie: provocări pentru asistența medicală primară

Prof univ. dr. WJA van den Heuvel1

1Care Sciences, Honorary Professor of the University of Groningen and Maastricht, The Netherlands

Received: 18.07.2023 • Accepted for publication: 17.08.2023

Rezumat

Fragilitatea și sarcopenia sunt concepte legate de îmbătrânirea populației la nivel mondial. Diferite diagnostice sunt dezvoltate pentru a evalua fragilitatea și sarcopenia. Ambele concepte sunt legate, dar nu sunt aceleași. În majoritatea țărilor europene, profesioniștii din domeniul sănătății primare sunt văzuți ca primii care au semnalat fragilitatea/sarcopenia. Ei pot folosi diverse instrumente validate pentru a face acest lucru. Tratamentul în cooperare cu un geriatru poate fi recomandat.

Cuvinte cheie: fragilitate, sarcopenie, îmbătrânire

PRACTICA MEDICALĂ

UpToDate

Frailty and Sarcopenia: challenges for primary health care

Abstract

Frailty and Sarcopenia are concepts related to the ageing of the population worldwide. Various diagnostic are development to assess frailty and sarcopenia. Both concepts are related but are not the same. In most European countries primary health care professionals are seen as the first ones to signalise frailty/sarcopenia. They may use various validated instruments to do so. Treatment in cooperation with a geriatrician may be recommended.

Keywords: frailty, sarcopenia, ageing.

Medicul de familie temelia proiectului pilot de screening ROCCAS 2 din România

Dr. Mihaela Udrescu1,2,3
¹CMI Dr Udrescu Mihaela-București, România, 2Medicină de familie, 3Gastroenterologie
Primit: 10.08.2023 • Acceptat pentru publicare: 25.08.2023

Rezumat Cancerul colorectal reprezintă o problemă gravă de sănătate publică prin rata de mortalitate ridicată. Fiind o afecțiune care poate fi depistată în stadii incipiente sau premaligne, total asimptomatice, cu ajutorul unor teste fiabile, convenabile ca preț și acceptate de populație, cancerul colorectal îndeplinește toate atuurile unui screening populațional. România a optat ca acest screening […]

Controverse în terapia medicamentoasă a bronșiolitei – review narativ

Dr. Cătălin Dumitrache1,6, Dr. Georgiana Dumitrache2,6, Asist. univ. dr Bianca Cojan-Mînzat3,4,6, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop3,4,6

1Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu”, Cluj-Napoca, România,2Spitalul Clinic de copii Cluj-Napoca, România, 3Cabinet Medical de Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,4Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 5Spitalul Municipal “Dr Cornel Igna”, Câmpia- Turzii, 6Medicină de familie

Primit: 10.08.2023 • Acceptat pentru publicare: 30.08.2023

Rezumat

Bronșiolita acută este una dintre cele mai comune cauze de spitalizare la copii sub 2 ani, cu un vârf de incidență între 2 si 6 luni. Etiologia este virală, tratamentul recomandat fiind suportiv în toate cazurile. Totuși, mai sunt cazuri care necesită mai mult decât aceasta abordare, astfel că dintre cele mai recente studii, soluția hipertonică salină, bronhodilatatoarele și β-agoniștii de scurtă durată pot avea efect la anumiți pacienți. Prevenția cu anticorpi monoclonali de virus sincițial respirator pot fi o opțiune la pacienții cu anumiți factori de risc. Educația pacientului ar trebui să fie prioritară cuprinzând sfaturi de limitarea expunerii la fumul de țigară și de menținere a alimentației naturale cât mai mult.

Cuvinte cheie: bronșiolita acută, copii, prevenție

ORIGINAL ARTICLE

Review

Controversies in drug therapy of bronchiolitis – narrative review

Abstract

Acute bronchiolitis is one of the most common causes of hospitalization in children under 2 years old with a peak between 2 and 6 months. The etiology being viral, the recommended treatment is supportive in all cases. Nevertheless, there are cases which need more than this, so between the most recent studies, nebulized hypertonic saline solution, bronchodilators and short action beta agonists could have some effect on certain groups of patients. Prevention with monoclonal RSV antibodies could be an option for high risk patients. Emphasis should be given to patient education, tobacco exposure should be limited as much as possible and we should encourage mothers to exclusively breastfeed infants till at least 4 months of age.

Keywords: acute bronchiolitis, children, prevention

Managementul simptomelor nespecifice ce pot ridica suspiciunea unui proces neoplazic în cabinetul medicului de familie

Conf. univ. dr. Aida Puia1,3, Dr. Vlad Dascal2,3, Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,3, Șef lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2, Asist. univ. asoc. dr. Corina Dascal1,3, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop1,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Manzat1,3
1Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical de Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie
Primit: 10.08.2023 • Acceptat pentru publicare: 30.08.2023

Rezumat

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial însumând peste un sfert din totalul deceselor anuale. În ciuda eforturilor depuse în direcția prevenției și a depistării precoce a acestei patologii, prevalența cancerului este în creștere.

Rolul esențial al medicului de familie este evidențiat în evaluarea inițială a simptomatologiei manifeste prin semne de alarmă cunoscute dar destul de frecvent prin semne nespecifice ce pot sugera o patologie oncologică. Managementul simptomelor nespecifice sugestive pentru cancer reprezintă o adevărată provocare pentru medicul de familie. Acest fapt a condus la realizarea unor platforme de lucru, mape interactive sau hărți corporale a simptomelor ce pot fi întălnite în diferite tipuri de cancer și recomandările privind atitudinea medicului din asistența primară în aceaste situații.

In lucrarea de fața, prin revizuirea literaturii de specialitate am dorit să creștem atenția medicului de familie pentru semne nespecifice și asocieri ale acestora care pot semnifica primii pași în diagnosticul precoce în diferite tipuri de cancer.

Cuvinte cheie: simptome nespecifice, cancer, medic de familie

ORIGINAL ARTICLE

Review

Management of nonspecific symptoms that may raise the suspicion of an oncological pathology in the family doctor’s office

Abstract

Cancer is the second leading cause of death worldwide, accounting for over a quarter of all annual deaths. Despite the efforts made towards the prevention and early detection of this pathology, the prevalence of cancer is increasing.

The essential role of the family doctor is highlighted in the initial evaluation of the symptomatology manifested by known warning signs, but quite frequently by non-specific signs which may suggest an oncological pathology. The management of non-specific symptoms suggestive of cancer is a real challenge for the family doctor. This fact led to the creation of work platforms, interactive maps, or body maps of the symptoms that can be found in different types of cancer and the recommendations regarding the family doctor’s attitude in these situations.

In this paper, by reviewing the specialized literature, we wanted to increase the family doctor’s awareness of non-specific signs and their associations, which may be the first steps in the early diagnosis of different types of cancer.

Keywords: non-specific symptoms, cancer, family doctor

Calitatea vieții la pacienții cu boală pancreatică benignă tratați chirurgical

Țone Magdalena Bianca, PhD student 1,8, Gorecki Gabriel Petre,MD, PhD1,2,9, Assoc. prof. Dincă Valeriu Gabi, MD, PhD1,2,10, Lecturer Dincă Alexandra Ligia, MD, PhD1,2,11, Univ. assist. Marica Cristian Daniel, MD, PhD1,2,10, Lecturer Ciuc Diana Mihaela, MD, PhD1,2,12, Assoc. prof. Birlă Rodica Daniela, MD, PhD3,4,10, Assoc. prof. Scăunașu Razvan Valentin5,12, MD, PhD, Univ. assist. Bălălău Denisa Oana, MD, PhD 3,11, Teodorescu Cristina Oana Daciana, MD, PhD9, Teodorescu Andrei George, MD, PhD5,13, Univ. prof. Cochior Daniel, MD, PhD1,6,7,10

1“Titu Maiorescu” University, Faculty of Medicine, Bucharest, Romania, 2CF2 Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 3”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania, 4”Sfânta Maria” Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 5University of Oradea, Faculty of Medicine and Pharmacy, Oradea, Romania, 6Sanador Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 7Monza Clinical Hospital, Bucharest, Romania, 8Licensed medical assistant, 9Anesthesia and intensive care, 10General Surgery, 11 Obstetrics and gynecology, 12 Otorhinolaryngology, 13Laboratory medicine

Received: 18.05.2023 • Accepted for publication: 7.06.2023

Context: Pacienții cu pancreatită cronică pot suferi o serie de dureri intense, precum și de probleme referitoare la funcționarea organelor digestive, evaluarea calității vieții poate furniza informații valoroase despre nivelul de disconfort fizic și emoțional resimțit de pacienți după intervenția chirurgicală.