Arhive Numărul curent - Pagina 2 din 17 - Revista Română de Medicina Familiei

Evoluția astmului bronșic la copii, la începutul pandemiei COVID-19: o analiză a percepției parentale folosind metoda chestionarului on-line

Student Ionuț Alexandru Burnei1, Prof. univ. dr. Mihai Craiu1,2,3, Asist. univ. dr. Valentina-Daniela Comăneci1,2,3

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România, 2INSMC Alessandrescu-Rusescu, București, România, 3Pediatrie

Primit: 10.06.2024 • Acceptat pentru publicare: 7.08.2024

Pandemia COVID-19 a avut numeroase efecte asupra sănătății la nivel global, unele prin efecte directe, altele indirecte, cum ar fi cele mediate de dificultățile de acces la sistemul medical (fie în timpul perioadelor de lock-down, sau ulterior, prin lipsa/temporizarea dovezilor de infecție, prin testare PCR), cele de comunicare (infodemie și răspândirea dezinformării, în special în mediul on-line) precum și cele de percepție individuală asupra riscurilor bolii, privite din perspectiva unei semnificative diversități educaționale, culturale, sociale și de caracteristici psiho-emoționale.

Impactul insulelor urbane de căldură asupra sănătății umane

Conf. univ. dr. Maria Nițescu1,2,5, Șef lucr. univ. Mirela Maria Nedelescu1,2,5, Șef lucr. univ. dr. Anca Angela Simionescu1,4,6, Șef lucr. univ. dr. Șef lucr. univ. dr. Simona Pârvu1,2,5, Drd. dr. Irina Mihaela Stoian1,3,7

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România, 2Institutul Național de Boli Infecțioase Prof.Dr.Matei Bals, Bucuresti, România, 3Institutul Național de Sănătate Publică, București, România a, 4Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, București, România, 5Igienă şi sănătate publică, 6Obstetrica Obstetrică și ginecologie, 7Medicină internă

Primit: 15.07.2024 • Acceptat pentru publicare: 19.08.2024

În contextul poluării crescute a aerului atmosferic din ultimele decenii și a schimbărilor climatice, caracterizate prin creșteri ale temperaturii și modificări ale umidității aerului, creșterea vitezei și modificarea direcției vânturilor, creșteri ale concentrației de CO2 și a concentrațiilor particulelor respirabile [PM2,5 și PM10] din aerul atmosferic, zonele urbane au ajuns să fie foarte vulnerabile în contextul apariției efectelor asupra sănătății umane determinate de insulele urbane de căldură (UHI).

Importanța diagnosticului precoce al neoplaziilor în cadrul medicinii de familie

Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3, Șef lucr. dr. Radu Revnic1,2,3, Asist. univ .asoc. dr. Nicolae Dascăl1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat1,2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3
1Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Medicină de familie
Primit: 15.08.2024 • Acceptat pentru publicare: 8.09.2024

Rezumat

Diagnosticul precoce al cancerului este relaționat cu identificarea pacienților care se adresează medicului de familie cu simptome nespecifice ce ar putea indica prezența unui cancer. Cu cât un cancer este detectat mai devreme, cu atât crește speranța de viață a pacientului, se îmbunătățește calitatea vieții acestuia și se reduc costurile asociate tratamentului și spitalizării. Medicii de familie joacă un rol crucial în prevenirea întârzierilor în stabilirea diagnosticului, deoarece cunosc date importante despre istoricul medical, familial și al factorilor de risc al pacienților aflați pe lista lor.

Cuvinte cheie: asistență medicală primară, simptome atribuite cancerului, diagnostic precoce

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

Importanța diagnosticului precoce al neoplaziilor în cadrul medicinii de familie

Abstract

The early diagnosis of cancer relies on identifying patients, who present symptoms that could indicate the presence of cancer as well as patients, who visit their family doctor with nonspecific symptoms. The earlier a cancer is detected, the greater the patient’s life expectancy, the better their quality of life and lower costs associated with treatment and hospitalization. Family doctors play a crucial role in preventing delays in establishing diagnosis, as they are familiar with the medical history, family background and risk factors specific to the patients on their list.

Keywords: primary care, cancer symptoms, early diagnosis

Refluxul gastroesofagian la sugari și copii – algoritm de abordare în practica medicului de familie

Dr. Ramona Maria Pocan1,4,5, Dr. Emiliana Costiug2,5, Conf. univ. dr. Aida Puia2,3,5
1 Regina Maria - Rețeaua de Sănătate, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România, 3Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 4Gastroenterologie, 5Medicină de familie

Primit: 19.08.2024 • Acceptat pentru publicare: 3.09.2024

Rezumat

Refluxul gastroesofagian la sugari este un motiv de prezentare frecventă în cabinetul medicului de familie. Acesta reprezintă un factor de îngrijorare pentru părinți dar și o provocare pentru medicul de familie în ceea ce privește diagnosticul diferențial, tratamentul și momentul în care pacientul trebuie trimis mai departe spre specialist.

Un reflux gastroesofagian necomplicat se tratează conservator, prin măsuri non-farmacologice, cu răspuns favorabil în marea majoritate a cazurilor. Pentru cazurile refractare se ridică suspiciunea unei intoleranțe la proteina laptelui de vacă, recomandarea fiind de excludere acesteia din dieta mamei, sau înlocuirea formulei de lapte praf cu una intens hidrolizată. Pentru copii mai mari de 12 luni se poate încerca o cură de tratament cu inhibitori ai pompei de protoni pentru 4-8 săptămâni.

Cazurile care nu se rezolvă cu această abordare, precum și cazurile care prezintă semne și simptome de alarmă, vor fi îndrumate spre medicul specialist gastroenterolog pediatru, pentru investigații suplimentare. Gastroscopia și PH-metria sunt utilizate pentru diagnosticul complicațiilor bolii de reflux gastroesofagian.

În urma analizării ghidului EPSGHAN am realizat o schemă de abordare a acestei patologii care poate fi folosită la nivelul cabinetului de medicină de familie, pentru a facilita o abordare unitară a acestei patologii.

Cuvinte cheie: reflux gastroesofagian, algoritm de abordare, medic de familie

MEDICAL PRACTICE

Management

Gastroesophageal reflux in infants and children – an algorithm approach in family physician practice

Abstract

Gastroesophageal reflux in infants is a common reason for visits to the family doctor’s office. It represents a concern for parents and a challenge for the family doctor in terms of differential diagnosis, treatment, and determining when to refer the patient to a specialist.

Uncomplicated gastroesophageal reflux is treated with non-pharmacological measures, with a favourable response in the vast majority of cases. For refractory cases, there is a suspicion of cow’s milk protein intolerance, and it is recommended to exclude it from the mother’s diet or replace the formula with an extensively hydrolysed one. For children older than 12 months, a 4-8 week course of treatment with proton pump inhibitors can be tried.

Cases that do not resolve with this approach, as well as those presenting alarm signs and symptoms, will be referred to a paediatric gastroenterologist for further investigations. Gastroscopy and pH monitoring are used to diagnose complications of gastroesophageal reflux disease.

Following an analysis of the ESPGHAN guidelines, we have developed an approach scheme for this pathology that can be used at the family doctor’s office to facilitate an equal approach.

Keywords: gastroesophageal reflux, approach algorithm, family doctor

Îngrijirea unui pacient cu stare vegetativă – provocare pentru medicul de familie

Dr. Arnault Eric Peltier1,4, Conf univ. dr. Aida Puia2,3,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan2,3,4, Șef lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop2,3,4, Șef lucr. univ. dr. Codruța Mărginean2,3,4, Șef lucr. univ. dr. Radu Revnic2,3,4, Dr. Olimpia Huluban1,4, Dr. Ionela Scridonesi1,4, Asist. univ dr. Rodica Sorina Pop2,3,4,5,6

1Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu, Cluj-Napoca, România, 2Disciplina medicina de familie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România, 3Cabinet Medical Individual de Medicina Familiei, Cluj Napoca, 4Medicină de familie, 5Geriatrie-gerontologie, 6Îngrijiri paliative

Rezumat

Starea vegetativă a unui pacient resuscitat tardiv reprezintă o mare provocare pentru profesioniști. Îngrijirea pe o secție cu paturi implică numeroși profesioniști care asigură măsurile de nursing, mobilizarea pasivă, evaluarea și administrarea tratamentului, efectuarea investigațiilor, evaluarea socială. În momentul în care un pacient cu stare vegetativă este externat spre domiciliu, întreaga responsabilitate cade pe umerii unui singur membru din familie ajutat temporar de alte persoane din familie. Îngrijitorul principal din familie devine o persoană multipotentă care trebuie să suplinească echipa de profesioniști. El are nevoie de coordonare din partea medicului de familie pentru ca îngrijirea pacientului să fie corectă. Medicul de familie este pus mai rar în situația de management al unui pacient cu stare vegetativă acesta fiind un motiv important care impune reactualizarea cunoștințelor privind îngrijirea traheostomei, gastrostomei, leziunilor de decubit, schimbarea și îngrijirea sondei urinare.

Cuvinte cheie: stare vegetativă, îngrijire paliativă, domiciliul pacientului, medic de familie, coordonator

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Caring for a patient with a vegetative state – a challenge for the family doctor

Abstract

The vegetative state of a late resuscitated patient is a great challenge for professionals. Care provided by palliative units’ teams involves: passive mobilisation, patients’ assessment, management of therapeutic plan, investigations, social and spiritual evaluation. When a patient with a vegetative state is discharged home, the all of these responsibilities falls on the shoulders of a single person, usually a family, sometimes helped by other people from the family. The primary family caregiver must meet all the requirements of the multidisciplinary palliative care team. The general practitioner should be involved in helping and coordinating the primary caregiver in order to assure a correct and effective outcome. Therefore, the general practitioner, which otherwise is rarely meeting this kind of situations, should update his knowledge about specific requirements: tracheostomy, gastrostomy, decubitus lesions, changing and caring for the urinary probe.

Keywords: vegetative status, palliative care, patient’s home, family doctor, coordinator

Medici celebri în perioada napoleoniană – partea II – Jean-Nicolas Corvisart – Medic-șef al Serviciului de Sănătate al Casei Imperiale Franceze

Prof. univ. dr. Mihai Burlibașa1,3, Drd.Mircea Popescu1,3, Șef lucr. univ. dr. Viorel Ștefan Perieanu1,3, Asist. univ. drd. Florentina Căminișteanu1,3, Stud. Andrei Burlibașa1,4, Stud. Maria Antonia Ștețiu2,4, Stud. Mircea Cotruță1,4, Șef lucr. univ. dr. Elena-Cristina Marcov1,3,5

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România, 2Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, România, 3Stomatologie generală,4Medicina generală, 5Endodonție

Primit: 10.04.2024 • Acceptat pentru publicare: 15.06.2024

Rezumat

Jean-Nicolas Corvisart a fost unul dintre cei mai competenți clinicieni ai Perioadei Napoleoniene, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul medicinei Reputatul medic francez a fost și este considerat unul dintre pionierii examinării fizice a pacienților și unul dintre promotorii utilizării stetoscopului, un dispozitiv care a revoluționat complet diagnosticul medical. Totodată, Jean-Nicolas Corvisart a fost și medic-șef al Serviciului de Sănătate al Casei Imperiale Franceze.

Cuvinte cheie: Perioadă Napoleoniană, medicină, Jean-Nicolas Corvisart

HISTORY OF MEDICINE

Famous physicians in the Napoleonic era – part II

Jean-Nicolas Corvisart – the chief physician of the Health Service of the French Imperial Household

Abstract

Jean-Nicolas Corvisart was one of the most competent clinicians of the Napoleonic Era, renowned for his significant contributions to medicine. The esteemed French physician is considered as one of the pioneers of physical examination of patients and a proponent of the use of the stethoscope, a device that completely revolutionized medical diagnosis. Additionally, Jean-Nicolas Corvisart served as the chief physician of the Health Service of the French Imperial Household.

Keywords: Napoleonic Era, medicine, Jean-Nicolas Corvisart

Importanța identificării factorilor de risc pentru hemoragia gastrointestinală asociată terapiei cu anticoagulante orale

Conf. univ. dr. habil. Mira Florea
Președinte Consiliul Editorial al Revistei Române de Medicina Familiei

Hemoragia gastro-intestinală (HGI) este sediul prevalent al sângerării la pacienții tratați cu anticoagulare orală, alături de cele genito-urinare și bronhopulmonare. Exista factori predictori ai sângerării gastrointestinale, la pacienții tratați cu anticoagulante orale (ACO), dar cauzele nu sunt bine stabilite.

Dovezi cu certitudine moderată au arătat o asociere probabilă cu vârsta înaintată, boală renală, utilizarea concomitentă de aspirină, utilizarea concomitentă a agentului antiagregant plachetar, administrarea concomitentă de gemfibrozil, administrarea concomitentă de verapamil sau diltiazem, anemie, boală coronariană, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, hematochezie, insuficiență renală, infecție cu Helicobacter pylori, factori sociali de risc, consum de alcool, fumat (1).

O meta-analiză a studiilor randomizate controlate pentru pacienții cu fibrilație atrială a demonstrat că ACOD au fost asociate cu rate mai mari de hemoragii gastro-intesinale comparativ cu warfarina.

Dozele mari de dabigatran, dozele mari de edoxaban și rivaroxabanul au fost asociate cu rate mai mari de HGI comparative cu cei tratati cu warfarina. Nu au existat diferențe semnificative între prevalentele HGI ale pacienților tratați cu warfarină, a celor tratati cu apixaban și a celor cu doze mici de dabigatran (2).

Un studiu național recent în Islanda (3) a comparat cauzele HGI la pacienții cu ACO și cei care nu sunt tratați cu ACO. Au fost înregistrate 752 de evenimente HGI la 12.005 pacienți cu tratați cu ACO. Prevalența hemoragiilor gastrointestinale superioare verificate endoscopic a fost de 1,9% (273 cazuri) și cea a HGI inferioară de 2,7% (391 cazuri). O analiză multivariată a arătat că subgrupul cu hemoragie digestivă superioară, a avut drept cauză eroziuni ale mucoasei și angiodisplazie care au fost mai frecvente la utilizatorii de ACO comparativ cu cei netratați cu anticoagulante orale. Pacienții cu HGI inferioare tratați cu anticoagulante orale au fost mai susceptibili de a avea polipi colonici sau cancer colorectal, dar mai puțin probabil să aibă colită ischemică. Această rată redusă de colită ischemică la pacienții tratați cu anticoagulante orale sugerează că ACO oferă un efect protector împotriva colitei ischemice (3). Proporția mare de HGI cauzată de polipii colonici și cancer colorectal în rândul pacienților tratați cu ACO indică faptul că terapia anticoagulantă orală poate facilita diagnosticarea cancerului. Mai mult, există studii care sugerează că warfarina oferă o posibilă protecție antineoplazică, având un potențial beneficiu de creștere a supraviețuirii a bolnavilor cu cancer (4,5).

Sunt necesare studii viitoare pentru a stratifica riscul de hemoragie gastro-intestinală la pacienții tratați cu anticoagulante orale și pentru a elucida mecanismul potențialului efect antineoplazic al unuia dintre acestea.

The importance of identifying risk factors for gastrointestinal bleeding associated with oral anticoagulants

Assoc. prof. dr. habil. Mira Florea
Chairman of editorial board of Romanian Journal of Family Medicine

Gastrointestinal bleeding (GIB) is the predominant site of bleeding in patients treated with oral anticoagulation, along with genitourinary and bronchopulmonary. There are predictive factors of GIB in patients treated with oral anticoagulants (OAC), but the causes are not well established.Moderate-certainty evidence showed a probable association with older age, kidney disease, concomitant use of aspirin, concomitant use of the antiplatelet agent, co-administration of gemfibrozil, co-administration of verapamil or diltiazem, anemia, coronary artery disease, myocardial infarction, heart failure, hematochezia, renal failure, helicobacter pylori infection, social risk factors, alcohol use, smoking (1).

A meta-analysis of the randomized controlled trials for patients with atrial fibrillation demonstrated that direct DOACs were associated with higher GIB rates compared to warfarin. High-dose dabigatran, high-dose edoxaban and rivaroxaban, were associated with higher GIB rates than warfarin. There were no significant differences between GIB rates of patients treated with warfarin and those with apixaban and low-dose dabigatran (2).

A recent national study in Iceland (3) compared the causes of GIB in patients on OACs and those not on OAC therapy. 752 GIB events in 12,005 patients on OACs were registered. The prevalence of verified upper gastrointestinal bleeding was 1.9% (273 cases) and that of verified lower GIB 2.7% (391cases). A multivariate analysis showed that the subgroup with upper GIB, had as cause mucosal erosions and angiodysplasia which were more common in OAC users. The patients with lower GIB on oral anticoagulants were more likely to have colonic polyps or colorectal cancer but less likely to have ischemic colitis. This reduced rate of ischemic colitis in patients on oral anticoagulants suggests that OACs provide a protective effect against ischemic colitis [3]. The high proportion of GIB caused by colonic polyps and colorectal cancer among OAC patients indicates that oral anticoagulant therapy may facilitate cancer diagnosis. Moreover, there are studies that suggest that warfarin offers possible antineoplastic protection, with a potential benefit of increasing the survival of cancer patients (4,5).

Future studies are needed to stratify the risk of digestive bleeding in patients treated with oral anticoagulants and to elucidate the mechanism of the potential antineoplastic effect of one of them.

Conflict de interese: nu există/Conflict of interst:none
Bibliografie/References
1. Ma F, Wu S, Li S, Zeng Z, Zhang J. Risk factors for anticoagulant-associated gastrointestinal hemorrhage: a systematic review and meta-analysis. Korean J Intern Med. 2024;39(1):77-85. Available from: doi: 10.3904/kjim.2023.098. Epub 2023 Dec 8. PMID: 38062723; PMCID: PMC10790055.
2. Ingason AB, Hreinsson JP, Björnsson ES. Gastrointestinal Bleeding on Oral Anticoagulation: What is Currently Known. Drug Saf. 2022;45(12):1449-1456. Available from: doi: 10.1007/s40264-022-01243-7. Epub 2022 Oct 13. PMID: 36227528.
3. Ágústsson AS, Ingason AB, Rumba E, Pálsson D, Reynisson IE, Hreinsson JP et al. Causes of gastrointestinal bleeding in oral anticoagulant users compared to non-users in a population-based study. Scand J Gastroenterol. 2022 ;57(2):239-245. Available from: doi: 10.1080/00365521.2021.1998600. Epub 2021 Nov 8. PMID: 34749581.
4. Haaland GS, Falk RS, Straume O, Lorens JB. Association of Warfarin Use With Lower Overall Cancer Incidence Among Patients Older Than 50 Years. JAMA Intern Med. 2017;177(12):1774-1780. Available from: doi: 10.1001/jamainternmed.2017.5512.PMID:29114736; PMCID: PMC5820735.
5. Eriksson AS, Eriksson H, Hansson P-O, Svärdsudd K. Warfarin intake in relation to diagnosis reduces mortality in patients with colorectal cancer – a register-based study. Cancer Treatment and Research Communications 2024;40:100820. Available from: https://doi.org/10.1016/j.ctarc.2024.100820.

Abordarea diagnostică a copilului cu statură mică în practica medicului de familie

Dr. Amelia Resiga1,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,2, Asist. univ. dr. Bianca Cojan-Mînzat1,2,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3, Dr. Alexandra Pop1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,3Medicină de familie, 4Geriatrie-gerontologie, 5Medicină internă

Primit: 5.05.2024 • Acceptat pentru publicare: 25.05.2024

Rezumat

Statura mică este o povară socială cu impact pe termen lung asupra sănătății, diminuarea potențialului de dezvoltare fizică dar și cognitivă și spectrul sărăciei la aproximativ o treime din copiii care nu ating talia țintă. Rolul medicului de familie se concretizează în îmbunătățirea depistării precoce a copiilor cu statură mică, în creșterea ratei măsurătorilor și a evaluării acestora și în aprofundarea cunoștințelor legate de fiziologia și etiopatogenia staturii mici. În lucrarea de față vom revizuii aspecte noi legate de abordarea în practica medicului de familie a variantelor de creștere în înălțime, prezentând un algoritm de diagnostic a staturii mici.

Cuvinte cheie: statură mică, înălțimea țintă, velocitatea înălțimii

MEDICAL PRACTICE

Narrative review

The diagnostic approach in child with short statue in the practice of the family doctor

Abstract

Short stature is a social burden with a long-term impact on health, diminishing the potential for physical but also cognitive development and the specter of poverty for approximately one third of children who do not reach the target height. The role of the family doctor is embodied in the improvement of early detection of children with short stature, in increasing the rate of measurements and their evaluation, and in deepening the knowledge related to the physiology and etiopathogenesis of short stature. In this paper, we will review new aspects related to the approach in the family doctor’s practice to height growth variants, presenting an algorithm for the diagnosis of short stature.Keywords: short stature, target height, height velocity.

Examinarea oftalmologică a sugarului

Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop1,2,3,4, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan-Mînzat1,2,3, Șef de lucr. univ. dr. Radu Revnic1,2,3,4, Dr. Amelia Resiga1,3, Dr. Alexandra Pop1,3, Conf. univ. dr. Aida Puia1,2,3,4
1Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca, România,3Medicină de familie, 4Geriatrie-gerontologie, 5Medicină internă

Primit: 15.05.2025 • Acceptat pentru publicare: 25.05.2024

Abstract

Examinarea oftalmologică a sugarului în practica medicului de familie este de multe ori o sinteză a unei diversități de factori de risc care trebuie evaluați, a examinării specifice pe grupe de vârstă și deosebit de important, a deciziilor corecte privind trimiterea sugarului în vederea examinării de către oftalmologul pediatru.

Nou născutul vede la naștere dar vederea nu este focalizată, ea se dezvoltă gradual în primele luni de viață, ajungând la maturitate în jurul vârstei de 5 ani. În lucrarea noastră ne propunem să prezentăm etapele dezvoltării vederii copilului în primul an de viață, examinările disponibile în cabinetul medicului de familie, principalele patologii întâlnite și managementul acestora.

Cuvinte cheie: examinare oftalmologică, medic de familie, reflex roșu, alianiament ocular

MEDICAL PRACTICE

UpToDate

Ophthalmological examination of the infant

Abstract

Ophthalmological examination of the infant in the practice of the family doctor is often a synthesis of a diversity of risk factors that must be assessed, the specific examination by age groups, and especially important, the correct decisions regarding the referral of the infant for examination by the ophthalmologist pediatrician.The newborn sees at birth but the vision is not focused, it develops gradually in the first months of life, reaching maturity around the age of 5. In our paper we aim to present the stages of the child’s vision development in the first year of life, the examinations available in the family doctor’s office, the main pathologies encountered, and their management.

Keywords: ophthalmological examination, family doctor, red reflex, ocular alignment

Acrocianoza în contextul tratamentului oncologic: prezentare de caz

Dr. Olimpia Simona Huluban1,4, Asist. univ. dr. Rodica Sorina Pop2,3,4,5, Asist. univ. dr. Vlad Dascăl1,2,4, Asist. univ. dr. Bianca Cojan-Mînzat2,3,4, Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef de lucr. univ. dr. Sorina-Livia Pop1,6, Șef de lucr. univ. dr. Radu Revnic2,3,4, Conf. univ. dr. Aida Puia2,3,4

1Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu”, Cluj- Napoca, România, 2Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, România, 3Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca România, 4Medicină de familie, 5Geriatrie-gerontologie, 6Medicină internă

Primit: 5.05.2024 • Acceptat pentru publicare: 25.05.2024

Rezumat

Acrocianoza reprezintă o tulburare funcțională periferică care apare la nivelul extremităților (degetele de la mâini sau picioare și la nivelul feței). Mecanismul fiziopatologic se explică prin apariția vasospasmului în vasele mici de la nivelul dermului ca urmare a prezenței unor factori declanșatori: frig, toxice, medicație etc. O parte din medicația utilizată în patologia oncologică poate fi corelată cu apariția vasospasmului urmată de prezența acrocianozei.

Astfel, se prezintă cazul unei paciente în vârstă de 71 de ani care vine la medicul de familie pentru apariția durerii la nivelul degetelor V de picioare, urmată de prezența unei tumefacții de culoare violacee la nivelul acestor extremități, cu remisiunea simptomatologiei în poziția declivă și cu intensificarea simptomatologiei în poziție antigravitațională. Tumefacția evoluează în decursul câtorva zile spre leziune ulcerativă iar ulterior necrotică. Indicația de primă intenție a chirurgului vascular fiind de amputație bilaterală a degetelor V de la picioare. Din antecedentele personale patologice ale pacientei reținem hipertensiunea arterială esențială stadiul II cu risc adițional foarte înalt, diabetul zaharat tip 2 insulino-necesitant, insuficiența venoasă cronică CEAP 2 și adenocarcinomul mamar drept operat în 2007 și 2018, radio-chimiotratat, recidivant. Notabil din tratamentul pacientei este următoarea medicație: insulina, metformin, gliclazidă, nebivolol, amlodipină. De asemenea, medicația oncologică fulvestrant și abemaciclib, cel din urmă fiind recent introdus în schema de tratament. Corelând datele anamnestice cu examenul de laborator și aspectele decelate la ecografia Doppler a membrelor inferioare se pune diagnosticul de acrocianoză în contextul terapiei cu abemaciclib. Astfel, se sistează terapia cu abemaciclib și se introduce cilostazol, un inhibitor de fosfodiesterază de tip 3. Evoluția sub măsurile instituite este favorabilă cu închiderea leziunilor ulcerative, cu formarea unei cruste la nivelul zonelor necrotice, cu desprinderea ulterioară a acesteia, fără cicatrici și cu dispariția acrocianozei antigravitaționale.

Cuvinte cheie: acrocianoză, tratament, medicament, leziuni ulcerative

MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Acrocyanosis in the context of oncological treatment: case report

Abstract

Acrocyanosis is a peripheral functional disorder that occurs in the extremities (fingers or toes and face). The physio-pathological mechanism is explained by the appearance of vasospasm in the small vessels in dermis as a result of the presence of some triggering factors: cold, toxic, medication, etc. Some of the medication used in oncological pathology can be correlated with the occurrence of vasospasm followed by the presence of acrocyanosis.We present the case of a 71-year-old patient who comes to the general practitioner for pain in the toes (V), followed by the presence of a purple-colored swelling of these extremities, with remission of symptoms in the inclined position and with the intensification of symptoms in the antigravity position. The swelling evolves over the course of a few days into an ulcerative and later necrotic lesion. The first indication of the vascular surgeon’s is the bilateral amputation of the toes. From the patient’s personal pathological history, we note essential arterial hypertension stage II with very high additional risk, type 2 insulin-requiring diabetes mellitus, chronic venous insufficiency CEAP 2 and adenocarcinoma of the right breast operated in 2007 and 2018, radio-chemotherapy, recurrent. Notable from the patient’s treatment is the following medication: insulin, metformin, gliclazidum, nebivolol, amlodipine and the oncology medication fulvestrant and abemaciclib, the last one is being recently introduced into the treatment. By correlating the anamnestic data with the laboratory examination and Doppler echo of the lower limbs, the diagnosis of acrocyanosis is made in the context of therapy with abemaciclib. This therapy is stopped and a type 3 phosphodiesterase inhibitor – cilostazol – is introduced. The evolution under the established measures is favorable with the closure of the ulcerative lesions, with the formation of a crust at the level of the necrotic areas, with self-removal, without further scarring and with the disappearance of the antigravity acrocyanosis.

Keywords: acrocyanosis, treatment, drug, ulcerative lesion