Necesitatea extinderii intervențiilor de prevenție primară a cancerelor gastrointestinale emergente



În prezent, prevalența cancerelor gastrointestinale (GI) este în continuă creștere și reprezintă mai mult de un sfert din toate cancerele (1). Incidența cancerului colorectal (CRC) a crescut într-un ritm alarmant (2), în special în rândul adulților tineri în ultimele decenii (3). În ciuda unui prognostic mai bun al cancerelor gastrointestinale în rândul pacienților tineri, povara este semnificativă, având în vedere că aceștia au o speranță de viață lungă și constituie factorii care contribuie la economie și sprijinul familiei (4).

Dezvoltarea socioeconomică are ca rezultat schimbări ale stilului de viață, inclusiv modificări ale obiceiurilor alimentare de la dietele tradiționale locale la diete occidentale mai puțin sănătoase. Există un consens din ce în ce mai mare cu privire la obiceiurile alimentare ca factori de risc relevanți pentru apariția cancerelor gastrointestinale, pe lângă fumat și consumul de alcool cele mai frecvent asociate.

Consumul crescut de alimente procesate contribuie la epidemia actuală de obezitate și tulburări metabolice, care sunt direct sau indirect asociate cu apariția diferitelor boli cronice netransmisibile și a cancerelor gastrointestinale (5).

Mecanismele patologice propuse pentru asocierea epidemiologică dintre obezitate și cancerul gastrointestinal sunt rezistența la insulină, hiperinsulinemia, stresul oxidativ, inflamația cronică și producția de adipocytokine (6).

Influențarea unui alt factor de risc, sedentarismul prin creșterea activității fizice reduce riscul de dezvoltare a CCR, deși mecanismele nu sunt complet înțelese. S-a sugerat recent că modificările induse de efortul fizic în microbiota intestinală ar putea juca un rol important (7).

Mai multe tipuri de cancer GI au fost asociate cu consumul de alcool. Cancerul esofagian cu celule scuamoase (CE), dar nu și adenocarcinomul esofagian, este asociat cu consumul de alcool. Studiile au arătat rezultate diferite în ceea ce privește CCR și cancerul pancreatic (PC); riscul pentru PC pare să fie legat de consumul excesiv de alcool, iar riscul de CRC este asociat cu consumul moderat sau intens de alcool (8). Raportul World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research-2018 a observat un risc crescut de cancer gastric la pacienții cu un consum de alcool >45 g/zi și că carcinomul hepatocelular (HCC) este direct legat de consumul de alcool. Ultima asociere este determinată în principal de ciroza legată de alcool și de consumul de alcool la purtătorii virusului hepatitei B sau C (9). Alcoolul favorizează carcinogeneza prin mai multe căi: etanolul și metabolitul său, acetaldehida, afectează metilarea ADN-ului, ducând la exprimarea oncogenelor; acetaldehida afectează și sinteza și reparația AND-ului provocând mutații; inflamație, inducerea stresului oxidativ, perturbarea absorbției folatului, funcția redusă a sistemului imunitar, disbioza microbiomului și ciroza hepatică (8).

Medicii de familie, școala și medicii școlari trebuie să se implice in programe de educație pentru sănătate susținute cu impact asupra stilului de viață nesănătos in creșterea incidenței și prevalenței cancerelor gastrointestinale ca fenomen global.

În contextul schimbărilor progresive ale societății, medicii de familie si asistentele medicale ar trebui să-și intensifice intervențiile preventive asupra comportamentelor nesănătoase, obiceiurilor alimentare și activității fizice scăzute, cu impact asupra creșterii dezvoltării cancerelor gastrointestinale la care asistăm în prezent.

 


The need to scale up primary prevention interventions for emerging gastrointestinal cancers

Currently, the prevalence of gastrointestinal (GI) cancers are continuously increasing and represents more than a quarter of all cancers (1).

The incidence of colorectal cancer (CRC) has been rising at an alarming rate (2), particularly among young adults over the last decades (3). Despite the better prognosis of GI cancers among younger patients the burden can be significant given that they have a long-life expectancy and constitute the contributors to the economy and family support (4). Socioeconomic developments result in lifestyle changes, including dietary habits from traditional local diets to less healthy Western diets. There is a growing consensus concerning dietary habits as relevant risk factors for the emergence of GI cancers in addition to smoking and alcohol consumption being most associated.

Increased consumption of processed foods contributes to the current epidemic of obesity and related metabolic disorders which are directly or indirectly associated with the emergence of various chronic noncommunicable diseases and GI cancers (5).

Pathological mechanisms proposed for the epidemiological association between obesity and gastrointestinal cancer are insulin resistance, hyperinsulinemia, oxidative stress, chronic inflammation, and adipocytokine production (6).

Influencing another risk factor, sedentary lifestyle by increasing physical activity reduces the risk of developing CRC, although the mechanisms are not fully understood. It has recently been suggested that exercise-induced changes in gut microbiota may play an important role (7).

Several GI cancers have been associated with alcohol consumption. Squamous cell esophageal cancer (EC), but not esophageal adenocarcinoma, is associated with alcohol consumption. Studies have shown varying results regarding CRC and pancreatic cancer (PC); the risk for PC seems to be related to heavy drinking, and the risk for CRC is associated with moderate or heavy drinking (8). The World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research-2018 report observed an increased risk of gastric cancer in patients with an alcohol intake of >45 g/day and that hepatocellular carcinoma (HCC) is directly linked to alcohol drinking.  The last association is mainly driven by alcohol-related cirrhosis and alcohol consumption in carriers of hepatitis B or C virus (9).  Alcohol might foster carcinogenesis through several pathways: ethanol and its metabolite, acetaldehyde, can impact DNA methylation, leading to the expression of oncogenes; acetaldehyde forms DNA adducts that impair DNA synthesis and repair and cause mutations; inflammation, induction of oxidative stress, disruption of folate absorption, reduced function of the immune system, dysbiosis of the microbiome and liver cirrhosis (8).

Family doctors, school doctors and school educators must be involved in sustained health education programs with impact on the unhealthy lifestyle that increase the incidence and prevalence of gastrointestinal cancers as a global phenomenon.

In the context of progressive changes in society, family doctors and nurses should intensify their preventive interventions on unhealthy behaviors, eating habits and low physical activity, with an impact on the increase in the development of gastrointestinal cancers that we are currently witnessing.

   Bibliografie/References

  1. Sung H, Ferlay J, Siegel RL, Laversanne M, Soerjomataram I, Jemal A, Bray F. Global Cancer Statistics 2020: GLOBOCAN Estimates of Incidence and Mortality Worldwide for 36 Cancers in 185 Countries. CA Cancer J. Clin.2021;71:209-249.
  2. Xi Y, Xu P. Global colorectal cancer burden in 2020 and projections to 2040.  Oncol.2021;14:101174.
  3. Vuik FE, Nieuwenburg SA, Bardou M, Lansdorp-Vogelaar I, Dinis-Ribeiro M, Bento MJ et al. Increasing incidence of colorectal cancer in young adults in Europe over the last 25 years. Gut2019;68:1820-1826.
  4. Li J. Digestive cancer incidence and mortality among young adults worldwide in 2020: A population-based study. World J. Gastrointest. Oncol.2022;14:278-294.
  5. Chung A, Westerman L, Martin J, Friel S. The commercial determinants of unhealthy diets. Public Health Res. Pract.2022;32:e3232221.
  6. Deng T, Lyon CJ, Bergin S, Caligiuri MA, Hsueh WA. Obesity, Inflammation, and Cancer.  Rev. Pathol.2016;11:421-449.
  7. Boytar AN, Nitert MD, Morrision M, Skinner TL, Jenkins DG. Exercise-induced changes to the human gut microbiota and implications for colorectal cancer: A narrative review.  Physiol.2022;600:5189-5201.
  8. Jardim SR, de Souza LMP, de Souza HSP. The Rise of Gastrointestinal Cancers as a Global Phenomenon: Unhealthy Behavior or Progress?  J. Environ. Res. Public Health2023;20: 3640. Available from: https://doi.org/10.3390/ijerph20043640.
  9. Clinton SK, Giovannucci EL, Hursting SD. The World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research Third Expert Report on Diet, Nutrition, Physical Activity, and Cancer: Impact and Future Directions. J. Nutr. 2020;150:663-671.

Mai mult | Read more about Necesitatea extinderii intervențiilor de prevenție primară a cancerelor gastrointestinale emergente


Fragilitate și sarcopenie: provocări pentru asistența medicală primară



Rezumat

Fragilitatea și sarcopenia sunt concepte legate de îmbătrânirea populației la nivel mondial. Diferite diagnostice sunt dezvoltate pentru a evalua fragilitatea și sarcopenia. Ambele concepte sunt legate, dar nu sunt aceleași. În majoritatea țărilor europene, profesioniștii din domeniul sănătății primare sunt văzuți ca primii care au semnalat fragilitatea/sarcopenia. Ei pot folosi diverse instrumente validate pentru a face acest lucru. Tratamentul în cooperare cu un geriatru poate fi recomandat.

Cuvinte cheie: fragilitate, sarcopenie, îmbătrânire


PRACTICA MEDICALĂ
UpToDate
Frailty and Sarcopenia: challenges for primary health care

Abstract

Frailty and Sarcopenia are concepts related to the ageing of the population worldwide. Various diagnostic are development to assess frailty and sarcopenia. Both concepts are related but are not the same. In most European countries primary health care professionals are seen as the first ones to signalise frailty/sarcopenia. They may use various validated instruments to do so. Treatment in cooperation with a geriatrician may be recommended.

Keywords: frailty, sarcopenia, ageing.


Mai mult | Read more about Fragilitate și sarcopenie: provocări pentru asistența medicală primară


Medicul de familie temelia proiectului pilot de screening ROCCAS 2 din România



Rezumat Cancerul colorectal reprezintă o problemă gravă de sănătate publică prin rata de mortalitate ridicată. Fiind o afecțiune care poate fi depistată în stadii incipiente sau premaligne, total asimptomatice, cu ajutorul unor teste fiabile, convenabile ca preț și acceptate de populație, cancerul colorectal îndeplinește toate atuurile unui screening populațional. România a optat ca acest screening […]


Controverse în terapia medicamentoasă a bronșiolitei – review narativ



Rezumat

Bronșiolita acută este una dintre cele mai comune cauze de spitalizare la copii sub 2 ani, cu un vârf de incidență între 2 si 6 luni. Etiologia este virală, tratamentul recomandat fiind suportiv în toate cazurile. Totuși, mai sunt cazuri care necesită mai mult decât aceasta abordare, astfel că dintre cele mai recente studii, soluția hipertonică salină, bronhodilatatoarele și β-agoniștii de scurtă durată pot avea efect la anumiți pacienți. Prevenția cu anticorpi monoclonali de virus sincițial respirator pot fi o opțiune la pacienții cu anumiți factori de risc. Educația pacientului ar trebui să fie prioritară cuprinzând sfaturi de limitarea expunerii la fumul de țigară și de menținere a alimentației naturale cât mai mult.

Cuvinte cheie: bronșiolita acută, copii, prevenție


ORIGINAL ARTICLE
Review
Controversies in drug therapy of bronchiolitis – narrative review

Abstract

Acute bronchiolitis is one of the most common causes of hospitalization in children under 2 years old with a peak between 2 and 6 months. The etiology being viral, the recommended treatment is supportive in all cases. Nevertheless, there are cases which need more than this, so between the most recent studies, nebulized hypertonic saline solution, bronchodilators and short action beta agonists could have some effect on certain groups of patients. Prevention with monoclonal RSV antibodies could be an option for high risk patients. Emphasis should be given to patient education, tobacco exposure should be limited as much as possible and we should encourage mothers to exclusively breastfeed infants till at least 4 months of age.

Keywords: acute bronchiolitis, children, prevention


Mai mult | Read more about Controverse în terapia medicamentoasă a bronșiolitei – review narativ


Managementul simptomelor nespecifice ce pot ridica suspiciunea unui proces neoplazic în cabinetul medicului de familie



Rezumat

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial însumând peste un sfert din totalul deceselor anuale. În ciuda eforturilor depuse în direcția prevenției și a depistării precoce a acestei patologii, prevalența cancerului este în creștere.

Rolul esențial al medicului de familie este evidențiat în evaluarea inițială a simptomatologiei manifeste prin semne de alarmă cunoscute dar destul de frecvent prin semne nespecifice ce pot sugera o patologie oncologică. Managementul simptomelor nespecifice sugestive pentru cancer reprezintă o adevărată provocare pentru medicul de familie. Acest fapt a condus la realizarea unor platforme de lucru, mape interactive sau hărți corporale a simptomelor ce pot fi întălnite în diferite tipuri de cancer și recomandările privind atitudinea medicului din asistența primară în aceaste situații.

In lucrarea de fața, prin revizuirea literaturii de specialitate am dorit să creștem atenția medicului de familie pentru semne nespecifice și asocieri ale acestora care pot semnifica primii pași în diagnosticul precoce în diferite tipuri de cancer.

Cuvinte cheie: simptome nespecifice, cancer, medic de familie


ORIGINAL ARTICLE

Review

Management of nonspecific symptoms that may raise the suspicion of an oncological pathology in the family doctor’s office

Abstract

Cancer is the second leading cause of death worldwide, accounting for over a quarter of all annual deaths. Despite the efforts made towards the prevention and early detection of this pathology, the prevalence of cancer is increasing.

The essential role of the family doctor is highlighted in the initial evaluation of the symptomatology manifested by known warning signs, but quite frequently by non-specific signs which may suggest an oncological pathology. The management of non-specific symptoms suggestive of cancer is a real challenge for the family doctor. This fact led to the creation of work platforms, interactive maps, or body maps of the symptoms that can be found in different types of cancer and the recommendations regarding the family doctor’s attitude in these situations.

In this paper, by reviewing the specialized literature, we wanted to increase the family doctor’s awareness of non-specific signs and their associations, which may be the first steps in the early diagnosis of different types of cancer.

Keywords: non-specific symptoms, cancer, family doctor


Mai mult | Read more about Managementul simptomelor nespecifice ce pot ridica suspiciunea unui proces neoplazic în cabinetul medicului de familie


Medicina Geriatrică – dezvoltare și schimbare în context european



Anul acesta, într-un oraș nordic, frumos și digitalizat, Helsinki, s-a desfășurat cea de-a 19- a ediție a Congresului Societății Europene de Geriatrie și Gerontologie. În prim planul tematicii congresului s-a aflat îmbătrânirea sănătoasă, ca scop activ într-o societate în schimbare “Healthy Aging in the Changing World”.

Printre temele abordate în cadrul acestui congres, cele care au privit telemedicina (de la monitorizare până la recuperare) au fost de un real interes. În acest sens, un studiu realizat la Universitatea din Amsterdam recomandă utilizarea tehnologiei în anumite condiții- respectând normele de etică aprobate și acceptate la nivel național și internațional. Pentru ghidarea și implementarea tele-reabilitării în practica zilnică de către profesioniști este necesar de implementat trei etape: 1) asigurarea că tehnologia este fezabilă pentru comunități cu alfabetizare digitală limitată în domeniul sănătății; 2) dezvoltarea instrumentelor de instruire și orientare 3) formarea profesioniștilor în reabilitare medical (1).

Un alt studiu, în aceeași direcție, s-a realizat în Italia, cu sprijinul Ministerului Sănătății, la Universitatea din Bari, de către o echipă multidisciplinară condusă de Marina Barbagelata. Studiul italian-The PRO-HOME Study a evaluat eficacitatea unei intervenții multicomponente bazate pe tehnologie, la pacienții externați din secția de patologie geriatrică acută, într-o casă inteligentă cu senzori speciali, robotică și alte tehnologii de asistență, cu scopul de a reduce durata spitalizării și pentru a preveni complicațiile pe termen lung ale acestora (2). Intervențiile au avut mai multe componente legate de exercițiile cognitive, de activități fizice efectuate cu ajutorul tehnologiei, de programe educaționale privind stilul de viață și îngrijirea bolilor cronice, inclusiv un protocol de terapie prin muzică. Evoluția acestor pacienți a fost monitorizată pe baza Evaluării Geriatrice Comprehensive (CGA) și a Indicelui de prognostic multidimensional (MPI). Concluzia studiului arată că, un asemenea serviciu de externare digitalizată scurtează perioada de spitalizare cu cel puțin 2 zile, iar recuperarea se realizează într-un mediu informal, mai confortabil pentru vârstnicul fragil.

O altă temă importantă, dezbătută la congres a fost sesiunea dedicată farmacoterapiei geriatrice, a polipragmaziei și a prioritizării tratamentului comorbidităților. Grupul de lucru al Societății Europene de Medicină Geriatrică a redactat un nou material intitulat Optimizarea farmacoterapiei și strategiile de prescriere la adulții în vârstă care prezintă comorbidități (EUGMS SIG On Pharmacology Recommendations).

Polipragmazia inadecvată este foarte răspândită în rândul adulților în vârstă și reprezintă o preocupare semnificativă în cadrul politicilor de sănătate. Reevaluarea periodică a medicamentelor și implementarea strategiilor  de (de)prescriere la vârstnicii cu polipatologie și polipragmazie este o sarcină în mod inerent complexă și provocatoare. De asemenea, în plenul congresului s-a prezentat ultima versiune-numărul 3 (prima fiind publicată în urmă cu 15 ani) a criteriilor STOPP/START pentru prescrierea medicației potențial inadecvate la persoanele în vârstă. Aceste criterii vor avea un rol major în managementul clinic geriatric și vor contribui la îmbunătățirea sănătății și calității vieții adulților în vârstă (3).

În paralel cu desfășurarea congresului au avut loc întâlniri legate de activitatea din cadrul proiectului PROmoting GeRiAtric Medicine IN countries where it is still eMerGing, recent lansat prin programul COST Actions (European Cooperation in Science &Technology) , care urmărește posibilitățile de dezvoltare ale specialității de Geriatrie și gerontologie în țările unde există o nevoie pentru această specialitate.

Scopul și obiectivul principal al proiectului este de a defini conținutul activităților de educație și formare, a principiilor de bază ale îngrijirii persoanelor vârstnice, destinate profesioniștilor care nu sunt specializați în medicina geriatrică (MG).  Principiile trebuie să fie adaptate contextului local, nevoilor și activelor părților interesate și posibilităților pragmatic, la nivel național, în special pentru țările în care MG este încă în curs de dezvoltare.

Medicina Geriatrică este domeniul medicinei care se preocupă de sănătatea, bunăstarea și recuperarea adulților în vârstă și care abordează un management complex, holistic clinic, ce joacă un rol important în această strategie. O parte considerabilă în apariția dizabilităților și a scăderii calității vieții în ultimii ani de viață este evitabilă, sau gestionabilă eficient, printr-o evaluarea periodică a adulților vârstnici. Principala cauză a dizabilității sunt bolile cronice netransmisibile, multe dintre ele putând fi prevenite sau amânate în timp util prin intervenții medicale la nivelul stilului de viață, mediu înconjurător sau printr-o intervenție farmacologică precoce. MG se adresează nu numai stării fizice, ci și stării mentale, emoționale, sociale ale adulților vârstnici, punând accent pe păstrarea funcționalității, a independenței, chiar și în prezența bolilor cronice multiple.

Medicina Geriatrică poate acționa ca un motor cheie pentru inovare în asistența medicală, așa cum este prevăzut și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Rolul MG este de a promova transformarea asistenței medicale cu alinierea la modelele integrate de îngrijire și în sănătate, prin furnizarea de servicii de îngrijire standardizate, bazate pe dovezi, pentru toate profesiile implicate în procesele de îngrijire din Europa (4).

Cu toate acestea, în prezent, țările au medii variate de infrastructură geriatrică iar persoanele în vârstă, cu reședința în diverse țări europene nu par să aibă aceleași oportunități de acces la servicii specializate de îngrijire. Dincolo de variațiile de statut economic și social în Europa, sistemele de asistență medicală și educaționale ale profesioniștilor din domeniul sănătății variază foarte mult între ele.

Un alt scop al acestui proiect este acela de a alinia educația pe linie geriatrică cu adoptarea unei curricule comune europene la nivel universitar, precum și, pe termen lung, eliberarea unui certificat European de specializare în medicina geriatrică. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 4 ani iar creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la valoarea adăugată a îngrijirii geriatrice specializate, a alfabetizării geriatrice printre profesioniștii din domeniul sănătății, ar putea convinge guvernele pentru aplicarea unor acțiuni globale, orientate spre îmbunătățirea sănătății, a serviciilor și calității vieții persoanelor vârstnice din întreaga Europă.

Societatea este în curs de schimbare, cu cerințe la standarde din ce în ce mai înalte privind asigurarea calității îngrijirii în domeniul sănătății, a prevenției prin diagnostic precoce, a recuperării și accesibilității la sănătate. Medicina Geriatrică este o ramură complexă ce va căpăta din ce în ce mai multă importanță în medicina viitorului, integrând mai multe componente, de la cea de diagnostic până la cea de recuperare și îngrijire, pentru reducerea dizabilităților și creșterea calității vieții persoanelor vârstnice.

Conflict de interese: nu există

Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la acest articol

Bibliografie

  1. Pol M, Qadeer A, van Hartingsveldt M, Choukou MA. Perspectives of Rehabilitation Professionals on Implementing a Validated Home Telerehabilitation Intervention for Older Adults in Geriatric Rehabilitation: Multisite Focus Group Study. JMIR Rehabil Assist Technol. 2023;10:e44498. Available from: doi: 10.2196/44498. PMID: 37463040; PMCID: PMC10394599.
  2. Facchinetti G, Petrucci G, Albanesi B, De Marinis MG, Piredda M. Can Smart Home Technologies Help Older Adults Manage Their Chronic Condition? A Systematic Literature Review. Int J Environ Res Public Health. 2023;20(2):1205. Available from: doi: 10.3390/ijerph20021205. PMID: 36673957; PMCID: PMC9859495.
  3. Rochon PA, Stall NM, Reppas-Rindlisbacher C, Gurwitz JH. STOPP/START version 3: even better with age. Eur Geriatr Med. 2023;14(4):635-637. Available from: doi: 10.1007/s41999-023-00784-z. PMID: 37256474; PMCID: PMC10231291.
  4. Nestola T, Cesari M. WHO Approach to Healthy Aging. In: Wasserman, M., Bakerjian, D., Linnebur, S., Brangman, S., Mims, A., Johnson, J.C. (eds) Geriatric Medicine. Springer, Cham. 2023. Available from: https://doi.org/10.1007/978-3-030-01782-8_105-1[Accessed 30th September 2023].

Mai mult | Read more about Medicina Geriatrică – dezvoltare și schimbare în context european