Perspective privind creșterea atractivității studenților la medicină pentru medicina de familie



Selectarea specialității pentru practica viitoare este o decizie importantă pentru studenți în timpul formării lor academice medicale, care iau în considerare probleme personale, cum ar fi stilul de viață, împlinirea profesională dorită, autosatisfacția personală și interesul profesional. Există o discrepanță semnificativă în multe țări, între nevoile sistemului de sănătate pentru medicii de familie și numărul de studenți interesați de o carieră de asistență medicală primară, ceea ce duce la lipsa de specialiști de medicină generală (1,2). În ciuda dovezilor că o îngrijire primară eficientă este asociată cu rezultate îmbunătățite în materie de sănătate (2), datele din multe studii (3,4,5) au arătat că mai puțin de 30% dintre absolvenții școlii de medicină selectează medicina de familie (MF).

Mai mult, medicii generalişti reprezintă doar aproximativ 30% din totalul medicilor din ţările OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) (6), deşi proporţiile variază, de la 50% în Australia şi Canada, la 30% în Regatul Unit al Marii Britanii, la 12.% în Statele Unite ale Americii (această cifră crește la 30% dacă sunt incluși medici interniști generaliști și pediatri generali) (7). Aceste procente scăzute se traduc în acces inadecvat al populației la serviciile de asistență medicală primară în multe țări.

Un studiu recent privind percepția studenților din anul 6 de medicină asupra viitoarei lor specialități de la două universități medicale israeliene a comparat criteriile de selecție ale studenților interesați de MF cu cei neinteresați de MF. Criteriile de selecție ale studenților interesați de MF au reflectat un interes mai mare pentru o specialitate la patul bolnavului care oferă îngrijire directă pe termen lung a pacienților, permițându-le să lucreze ore limitate cu timp pentru familie și având un raport rezonabil venit-stil de viață. Studenții neinteresați de MF, au fost de acord cu cei interesați de MF, că specialitatea oferă un stil de viață controlabil și abilitatea de a lucra ore limitate, dar ei au perceput mai des MF ca fiind o specialitate plictisitoare și mai rar oferind un raport rezonabil venituri-stil de viață. În plus, ei au perceput MF ca fiind nici prestigioasă, nici ca oferind oportunități academice (8).

Determinanții alegerii specialității de îngrijire primară în SUA identificați într-o meta-analiză au arătat că a fi femeie, mai în vârstă și căsătorită; având o experiență de licență largă; având părinți non-medici; având așteptări relativ scăzute la venituri; și având mai puțin interes pentru prestigiu, tehnologie înaltă și chirurgie, au fost caracteristicile studenților care s-au dovedit a fi asociate cu alegerea carierei în îngrijirea primară (9).

Un studiu sloven (10) a constatat că studenții a căror alegere intenționată de carieră a fost MF au avut atitudini mai pozitive față de competențele medicilor de familie și față de caracteristicile MF și asistența primară decât alți studenți. Studenții care preferă MF au descris munca versatilă și provocatoare, relațiile cuprinzătoare medic-pacient și oportunitățile de a întâlni oameni de diferite grupe de vârstă și medii diferite, relațiile pe termen lung cu pacienții și un loc de muncă bine plătit, ca fiind cele mai atractive caracteristici ale MF. În Germania, Deutsch et al. (11) au chestionat modul în care medicii aleg sau resping o carieră în MF concluzionand că modalitățile de a atrage mai mulți absolvenți către practica generală sunt condițiile de muncă atractive, eforturile academice și prezentarea externă a specialității.

Este nevoie de o mai bună înțelegere a atitudinilor tinerei generații față de MF de către administratorii, președinții de departament și coordonatorii programelor de rezidențiat cu informații obiective cu privire la criteriile de selecție și percepția studenților despre MF.

Selecția FM de către absolvenții studenților la medicină depinde de mulți factori care includ: un curriculum adaptat care oferă și încurajează expunerea timpurie a studenților care se formează în mediile de îngrijire primară din zonele urbane și rurale, sprijinul sistemului de sănătate a medicilor de familie și asistenților medicali comunitari, inițiativele legislative concepute să încurajeze carierele în asistența medicală primară și forțele pieței care îmbunătățesc remunerarea și condițiile de muncă pentru medicii generaliști (8), în principal în zonele rurale. Medicina de familie trebuie să aibă un statut mai bine definit și ar trebui să fie atractivă din punct de vedere științific și financiar pentru a duce la îmbunătățirea atitudinilor tinerei generații față de o carieră profesională în asistența medicală primară.


Insights on increasing the attractiveness of medical students for family medicine

Selecting the specialty for the future practice is an important decision for students during their medical academic training that consider personal issues such as lifestyle, desired professional fulfilment, personal satisfaction, and professional interest. There is a significant discrepancy in many countries between the needs of the healthcare system for family physicians and the number of students interested in a primary care career, leading to shortages of general practitioners (1,2).

Despite the evidence that an effective primary health care is associated with improved health outcomes (2), data from many studies (3,4,5) show that less than 30% of medical school graduates select family medicine (FM). Moreover, general practitioners make up only about 30% of all physicians in OECD countries (6), although proportions vary from 50% in Australia and Canada to 30 % in the United Kingdom and 12 % in the United States (this figure rises to 30% if general internists and general pediatricians are included)(7). These low percentages translate into inadequate access of the population to primary healthcare services in many countries.

A recent study on 6th-year medical students’ perception of their future specialty from two Israeli medical universities compared the selection criteria of students interested in FM with those not interested in FM. The selection criteria of students interested in FM reflected greater interest in a bedside specialty which provides direct long-term patient care, allowing them to work limited hours with time for family and having a reasonable income to lifestyle ratio. The students not interested in FM, agreed with those interested in FM, that the specialty affords a controllable lifestyle and the ability to work limited hours, but they perceived more often FM as being a boring specialty and less often providing a reasonable income to lifestyle ratio. In addition, they perceived FM as neither being prestigious nor as affording academic opportunities (8).

The determinants of primary care specialty choice in the US identified in a meta-analysis showed that being female, older, and married, having a broad undergraduate background, having non-physician parents, having relatively low-income expectations and having less interest in prestige, high technology and surgery were the students’ characteristics found to be associated with primary care career choice (9).

A Slovenian study (10) found that students whose intended career choice was FM had more often positive attitudes towards family physicians’ competences and towards characteristics of FM and primary care than other students. The students preferring FM described versatile and challenging work, comprehensive doctor–patient relationships, and opportunities to meet people of different age groups and various backgrounds, long-term patient relationships and a well-paid job as the most attractive features of FM. In Germany Deutsch et al. (11)   surveyed how physicians choose or reject a career in FM concluding that the ways to draw more graduates to general practice are attractive working conditions, academic endeavors and the external presentation of the specialty.

There is a need of better understanding of the younger generation’s attitudes towards FM by the administrators, department chairs and residency program coordinators with objective information regarding selection criteria and the students’ perceptions of FM.

The selection of FM by medical students graduates depends on multiple factors that include: an adapted curriculum providing and encouraging early exposure of students training in primary care settings in urban and rural areas, the healthcare system’s support of family doctors and community nurses, legislative initiatives designed to encourage careers in primary care and market forces that improve the remuneration and working conditions for general practitioners (8), mainly in rural areas. Family medicine must have a better-defined status and should be attractive scientifically and financially to lead to improvement of younger generation’s attitudes towards a professional career in primary care.

 


Mai mult | Read more about Perspective privind creșterea atractivității studenților la medicină pentru medicina de familie


Bătrânețea vine cu defecte. Cui îi pasă?



Rezumat

Introducere: Asigurarea accesului la asistență medicală pentru întreaga populație este un principiu acceptat la nivel mondial, concentrându-se în special asupra cetățenilor vulnerabili. Este văzut ca un drept pentru toată lumea din țările OCDE, indiferent de circumstanțele lor socio-economice.

Obiectiv: Acest studiu se întreabă dacă acesta este cazul în 31 de țări europene pentru „cetățeni în vârstă”.

Metoda: Analiza (folosind corelații) se bazează pe date de la Eurostat și OCDE din perioada 2019/2020. Datele includ: cheltuielile totale de îngrijire a sănătății ca % din PIB, cheltuielile de îngrijire a sănătății pe cap de locuitor, paturi de spital disponibile la 100.000, medici disponibili la 100.000, numărul de medici generaliști la 100.000 și consultații ale medicilor pe cap de locuitor. Nevoile de îngrijire a sănătății auto-raportate nesatisfăcute sunt utilizate ca indicator pentru bariera în calea îngrijirii sănătății.

Rezultate: Datele arată că amploarea finanțării în domeniul sănătății, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie și numărul medicilor în exercițiu sunt legate de nevoile de sănătate nesatisfăcute ale cetățenilor. Numărul cetățenilor din Europa, care raportează nevoi nesatisfăcute de îngrijire a sănătății, și în special cetățenii în vârstă, este remarcabil. În cazul persoanelor în vârstă, poate fi un semn de „ageism”.

Concluzii: Nevoile auto-raportate de îngrijire a sănătății nesatisfăcute sunt menționate mai frecvent de cetățenii care locuiesc în țări, care au cheltuit mai puțin pentru îngrijirea sănătății ca procent din PIB și au un procent ridicat de cetățeni expuși riscului de sărăcie. Și acești cetățeni au 65 de ani sau mai mult.

Cuvinte cheie: îngrijire medicală, îmbătrânire, spital, medici, sărăcie, vârstă


ORIGINAL ARTICLE

Research

Old age comes with defects. Who cares?

Abstract

Introduction: Providing access to health care for the whole population is a worldwide accepted principle, especially focusing on vulnerable citizens. It is seen as a right for everyone in OECD countries irrespective of their socio-economic circumstances.
Objective: This study questions whether this is the case in 31 European countries for ‘senior citizens’.
Method: The analysis (using correlations) is based on data from Eurostat and OECD 2019/2020. Health care data include: health care total expenses as % of GDP, health care expenses per capita, available hospital beds per 100.000, available medical doctors per 100.000, number of general practitioners per 100.000, and consultations of medical doctors per capita. Self-reported unmet health care needs are used as indicator for barrier to health care.
Results: The data show, that the extent of financing in health care, the percentage of people at risk for poverty and the number of practicing medical doctors are related to the unmet health care needs of citizens. The number citizens in Europe, who report unmet health care needs, – and especially old citizens – is remarkable. In the case of older people, it may be a sign of ‘ageism’.
Conclusions: Self-reported unmet health care needs are significant frequenter mentioned by citizens, who live in countries, which spent less to health care as percentage of the GDP and have a high percentage of citizens at risk for poverty. And these citizens are 65 years or older.

Keywords: health care, aging, hospital, medical doctors, poverty, ageism


Mai mult | Read more about Bătrânețea vine cu defecte. Cui îi pasă?


Consultația la domiciliu – un serviciu medical între necesitate și povară



Consultația la domiciliu este un serviciu medical specific activității medicului de familie prin care acesta ajunge la persoanele imobilizate la pat aflați în imposibilitate de a se  deplasa spre o unitate medicală. Acest tip de consultație adaugă  povară pe medicul de familie suprasolicitat în activitatea deosebit de complexă din cabinet și activitățile conexe ale cabinetului.


Consimţământul informat al pacientului la confecţionarea unei stome



Mai mult decât în alte intervenţii chirurgicale, confecţionarea unei stome determină modificări fizice majore care sunt însoţite, ca un fel de „a doua lovitură”, de cele psiho-sociale. Consimţământul informat preoperator are în aceste cazuri o importanţă mult mai mare, atât pentru obţinerea acordului de modificare a imaginii corporale, cât şi pentru explicarea riscurilor, beneficiilor şi a alternativelor de tratament.


Carența de fier și anemia feriprivă la copii și gravide – recomandări în practica medicală



Rezumat

Atât în ​​Statele Unite, cât și în Europa, carența de fiereste în mod frecvent întâlnită la copii, la femeile aflate la vârsta fertile și la femeile însărcinate. Conform estimărilor raportate de Organizația Mondială a Sănătății, carența de fier reprezintă aproximativ jumătate din cele 1,62 miliarde de cazuri de anemie care au fostî nregistrate la nivel global.

Carența de fier se instalează adesea în faze care avansează de la: epuizarea fierului din depozite (scăderea concentrațiilor serice de feritină șiniveluri scăzute de fier în măduva osoasă), la eritropoieza in contextual unui deficit de fier (rezervele de fier sunt epuizate, aprovizionarea cu fier a celulelor eritropoetice și scăderea saturației transferinei, nivelurile hemoglobinei rămânând de obicei în limite normale) până la instalarea anemiei feriprive, asociată cu o scădere a hematocritului și a nivelurilor de hemoglobină.

Carenta de fier la copii este asociată cu afectarea funcției cognitive, a funcției imunitare, a productivității în muncă și a reglării temperaturii corporale. Alte deficite funcționale include tulburări gastrointestinale, slăbiciune, oboseală, dificultăți de concentrare, tulburări psihomotorii și cognitive.

Menținerea unui nivel adecvat de fier pe tot parcursul sarcinii are mai multe obiective, precum reducerea riscului de morbiditate maternă, îmbunătățirea sănătății fătului și asigurare asugarului cu reserve nutriționale suficiente pentru primele etape ale vieții după naștere.

Concluzie: Grupe populaționale din Statele Unite și Europa prezintă carență de fier, în special copiii și adolescenții, femeile aflate la vârsta reproductive și femeile însărcinate. Consilierea persoanelor și familiilor cu privire la alimentația sănătoasă îmbogățită cu fier în timpul copilăriei și nu numai, cu privire la suplimentarea cu fier în timpul sarcinii, screening-ul persoanelor pe baza risculuilor de a dezvolta carența de fier și tratarea și urmărirea pacienților cu anemie feriprivă sunt toate modalități eficiente de a preveni și controla efectele carenței de fier. Acest lucru poate ajuta la diminuarea simptomelor carfenței de fier, ceea ce va duce în cele din urmă la reabilitarea sănătății publice.

Cuvinte cheie: carența de fier, anemia feriprivă, prevenție, copii, sarcină, Statele Unite ale Americii, Europa


MEDICAL PRACTICE

Review

Iron deficiency and iron deficiency anemia in pregnancy and children: key prophylaxis recommendations and practice

Abstract

In both the United States and Europe, iron deficiency is particularly frequent among younger children, women of child bearing age, and pregnant women. According to estimates provided by the World Health Organization, iron deficiency accounts for roughly half of the 1.62 billion instances of anemia that have been recorded globally. In Romania, approximately 40 % of children under 1 year old are suffering from iron deficiency anemia.
Iron deficiency often occurs in phases that advance from storage iron depletion (decline in serum ferritin concentrations and low levels of iron in the bone marrow) to iron-deficient erythropoiesis (iron stores are depleted, iron supply to erythropoietin cells and transfer in saturation decline, but hemoglobin levels are typically within the normal range) and lastly, toiron deficiency anemia, associated with a decrease in hematocrit and hemoglobin levels.
Iron deficiency in children is associated with impaired cognitive function, immune function, exercise/work productivity, and regulation of body temperature. Other functional deficits include gastrointestinal disturbances, weakness, fatigue, difficulty concentrating, psychomotor and cognitive impairments in infants and children.
Maintaining an appropriate level of iron throughout pregnancy has several objectives, including lowering the risk of maternal morbidity, improving the health of the fetus, and providing the infant with sufficient nutritional reserves for the early stages of their life after birth.
Conclusion: People from the United States and Europe suffer from iron deficiency, particularly youngsters, women who are menstruating, and pregnant women. Counseling individuals and families about healthy iron nutrition during infancy and beyond, including about iron supplementation during pregnancy, screening individuals based on their risk for iron deficiency, and treating and following up individuals with presumptive iron deficiency are all effective ways to prevent and control iron deficiency. This may assist to lessen the symptoms of iron deficiency, which will ultimately lead to improvements in public health.

Keywords: iron deficiency, iron deficiency anemia, prevention, children, pregnancy, United States, Europe


Mai mult | Read more about Carența de fier și anemia feriprivă la copii și gravide – recomandări în practica medicală


Prolapsul rectal la copii: prezentare de caz



Rezumat

Prolapsul rectal estereprezentat de descindereacompletăsauparțială a rectuluiprin anus. Este o afecțiune comună care afectează copiii mai mici de 4 ani și este adesea cauzată de diminuarea motilității intestinale. Datorită faptului că în unele țări nou-născuții sunt acum testați pentru fibroză chistică, această patologie nu mai este considerată o cauză predominantă a prolapsului rectal. În ceea ce privește constipația ca și cauză principală la copiii mai mici, cercetările aratăcă efortul de împingere pare a fi cel mai important factor, mai degrabă decât consistența scaunelor. Acest lucru sugerează că o rutină corectă la momentul defecației poate fi cea mai benefică din punctul de vedere al managementului prolapsului rectal. Prezentam cazul unei paciente în vârstă de 2 ani, care se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru protruzia unei mase tumorale prin sfincterul anal, asociat cu durere locală și agitație psiho-motorie. Evenimentul a debutat la domiciliu cu aproximativ 20 minute înainte. S-a tentat reducția manual în cabinet, însă fără succes, motiv pentru care pacienta a fost redirecționată către serviciul de chirurgie pediatrică. S-a tentat pentru a doua oară cu success reducția manuală. După două săptămâni, pacienta a recidivat si s-a practicat cauterizare liniară cu cerclaj. Evoluția a fost favorabilă, iar pacienta este în prezent sub monitorizarea medicului de familie.

Cuvinte cheie: prolaps rectal, copii, management, fibroza chistică, medicină primară

 


MEDICAL PRACTICE

Case presentation

Pediatric rectal prolapse: a case report

Abstract

Rectal prolapse is an event that occurs when the rectal mucosa pushes past the anal sphincter and protrudes outward. It is a common condition that affects children younger than 4 years old and is frequently brought on by a lack of bowel movement. Due to the fact that in some countries newborns are now screened for cystic fibrosis, this pathology is not considered to be a prevalent cause of rectal prolapse anymore. In relation to constipation as the primary cause in younger children, research shows that straining appears to be the most important factor, rather than the consistency of stools. This suggests that a strict toilet routine may be the most beneficial for medical management.
We report the case of a 2-year-old girl that was presented at the family doctor’s office with extrusion of the rectal wall, associated with pain and restlessness. Clinical diagnosis was rectal prolapse type II and manual reduction was performed in the primary care office.This maneuver was unsuccessful, reason why the patient was referred to surgical pediatric department for intervention, where manual reduction was attempted again. After two weeks, the patient relapsed, and surgical approach was indicated (linear cautery with cerclage). This procedure was successful and the patient is under further observation by the family doctor.

Keywords: rectal prolapse, children, management, cystic fibrosis, primary care


Mai mult | Read more about Prolapsul rectal la copii: prezentare de caz