Revista Română de Medicina Familiei
ISSN 2601 – 4874 ISSN-L 2601 – 4874
Dezastrele și pandemiile pun în față provocări unice sistemelor de sănătate și țările care au investit în e-health și telemedicină pot oferi în aceste circumstanțe servicii noi de care pacienții au nevoie. În ultimii 18 ani coronavirusul a declanșat două epidemii SARS (2002-2003) și MERS (Middle East respiratory syndrome (MERS) (>2012).
În pandemia COVID-19 laboratoarele clinice se alătură acum Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), laboratoarelor de stat și de sănătate publică locale pentru testarea virusului SARS-CoV-2, noul coronavirus care provoacă boala respiratorie, cunoscută sub numele de COVID-19.
În ultimii ani, asistăm la un proces de îmbătrânire a populației în întreagă lume, inclusiv în România și implicit și la creșterea speranței de viață. Procesul de îmbătrânire presupune două aspecte esențiale care se află în strânsă relație: pe de o parte, ”îmbătrânirea biologică (reușită)’’ și “calitatea vieții”, pe de altă parte.
Pandemia actuală cu noul coronavirus 2019-nCoV a ridicat numeroase semne de întrebare legate de efectul acestuia asupra sarcinii, nașterii și nou-născutului. Numeroase cazuri clinice, în special provenite din China, au stat la baza recomandărilor societăților savante, care au fost aduse la zi în permanență.
Sistemul imunitar constă în reacția organismului la agresiunea agenților patogeni invadatori și este de două feluri: sistemul imunitar înnăscut sau imunitatea nespecifică și sistemul imunitar dobândit sau imunitatea specifică. În timpul sarcinii, sistemul imunitar al femeilor se schimbă constant. Obiectivul acestei mini-revizuii este de a evalua rezultatele studiilor făcute în domeniul imunologiei reproductive despre susceptibilitatea gravidelor la boli infecțioase.
Deși au fost realizate progrese mari în ultimii ani în domeniul cercetării medicale, problema infecțiilor grave cu evoluție spre septicemie rămâne încă incomplet elucidata. Sindroamele bacteriemice rămân și în prezent o cauză majoră de morbiditate respective mortalitate, motiv pentru care trebuie acordată o atenție deosebită studiului etiologic, a mecanismelor patologice cat si a posibilităților de tratament și de profilaxie in acest sens.
De ceva vreme Europa se află sub vraja lui Covid-19. Ne amintim cum a început? Statisticile au dominat știrile din ultimele 2 luni: ca degetul pus pe rană! La început statisticile nu ne spuneau prea multe. Ne-au avertizat să fim atenți: sunt de încredere, sunt incluse toate decesele covid-19? Datele au arătat deficitul de protecție și tratament adecvat. Profesioniștii di sănătate au fost nevoiți să aleagă: cui să ofere o șansă de a supraviețui? Aparent, Europa nu era pregătită pentru o pandemie. A apărut o altă problemă: cine ar trebui să decidă cu privire la măsurile de combatere a pandemiei. În majoritatea țărilor, factorii de decizie și experții s-au alăturat cu înțelepciune într-o task force și au pregătit măsurile care trebuie luate. În unele țări, factorii de decizie s-au gândit – greșit – ei știu cel mai bine. Organizațiile internaționale au jucat un rol important consultativ, deși sfaturile lor nu au fost întotdeauna binevenite. Așadar, diverse țări au într-adevăr probleme și au fost nevoiți să solicite armata.
Sistemele de asistență medicală din diferite țări nu au fost pregătite și nu au putut face față pandemiei. Aceste experiențe pot stimula restructurarea unor sisteme de sănătate și modul lor de gestionare. Organizațiile internaționale ar putea evalua experiențele. Statisticile au arătat un număr mai mare de decese în unele țări, dar nu în toate. Unele țări nu au testat prezența infecției covid-19 și au raportat „zero”. Avem nevoie doar de statistici fiabile și date complete, culese în consecință după criterii bine definite, pentru a studia consecințele pandemiei. Experiențele cu pandemia covid-19 pot oferi multe lecții. Întrebarea este: suntem dispuși să învățăm?
Cuvinte cheie: Covid-19, pandemie, statistici, Organizația Mondială a Sănătății, sistem de asistență medicală
MEDICAL PRACTICE
UpToDate
Which lessons may already be learned from the corona pandemic (covid 19) for health care policy? Part 2
Prof. Dr. Wim J.A. van den Heuvel, Professor in Care Sciences, Honorary professor of University of Groningen and University of Maastricht, The Netherlands
Received: 25.04.2020 | Accepted:3.04.2020
Abstract
For some time Europe is under the spell of Covid-16. Remember how it started? Statistics dominated the news in de last 2 months: the finger on the pulse! In the beginning the statistics didn’t tell us much. They warned us to be careful: are they reliable, are all covid-19 deaths included? The data showed the shortage of proper protection and treatment. Health care professionals had to make choices: who to give a chance to survive? Apparently, Europe was not prepared for a pandemic. Another problem arose: who should decide about measures to beat the pandemic. In most countries, policymakers and experts joined wisely in a taskforce and prepared measures to be taken. In some countries policy-makers thought – wrongly – they know best. International organisations did play an important advisory role, although their advices were not always welcomed. So, various countries really run into problems and had to call for the army.
Health care systems in various countries were not prepared or able to deal with the pandemic. These experiences may stimulate to restructure some health care systems and the way they are managed. International organisations could evaluate the experiences. Statistics showed a higher number of death in some countries, but not in all. Some countries did not test the presence of a covid-19 infection and reported ‘zero’. We need only reliable statistics and complete data, collected accordingly to well-defined criteria, to study the consequences of the pandemic. The experiences with the pandemic covid-19 may offer many lessons. The question is: are we willing to learn?
Keywords: Covid-19, pandemic, statistics, World Health Organisation, health care system
Rezumat
În prezent, nu există nici o îndoială că virusul corona (covid-19) a provocat o pandemie. Este o amenințare la nivel mondial, inclusiv la sănătatea publică fiind cea mai gravă amenințare de la pandemia de gripă H1N1 din 1918. Și nu s-a terminat încă. Nici nu știm când se va întâmpla. De aceea, acest articol nu poate intenționa să prezinte o evaluare completă a ceea ce se întâmplă în jurul crizei corona și mai precis rolul sistemelor de asistență medicală și al politicii de asistență medicală în această criză. Este nevoie de mai mult timp și de date pentru a efectua o analiză profundă, care poate arăta ce am putea și ar trebui să învățăm. Acum, obiectivul este să arătăm că am putea învăța de la această pandemie și că ar trebui să începem acum să ne gândim cum. Acest articol face parte dintr-o serie de lecții în curs de apariție. Considerați-l ca fiind câteva întrebări (preliminare).
Cuvinte cheie: COVID-19, coronavirus, pandemie
Prof. Dr. Wim J.A. van den Heuvel, Professor in Care Sciences, Honorary professor of University of Groningen and University of Maastricht, The Netherlands
Received: 9.04.2020 Accepted:10.04.2020
Abstract
By now there is little doubt that the corona-virus (covid-19) caused a pandemic. It is a worldwide threat, including the public health. Considering public health, it is the most serious threat since the 1918 H1N1 influenza pandemic. And it not over yet. We even do not know when it will. So, this article cannot intend to present a complete evaluation of what is happening around the corona crisis and more specific the role of health care systems and health care policy in this crisis. It needs more time and data to execute a profound analysis, which may show what we could and should learn. Now, the objective is to indicate that we could learn from it and that we should start now to think about how. This article is part of ongoing lessons. Consider it as some (preliminary) questions.
Keywords: covid-19, coronavirus, pandemic